În ziua de 4 iunie 1920 a fost semnat Tratatul de la Trianon, Franţa, care a stabilit frontierele între statele succesoare ale Austro-Ungariei: Austria, Ungaria, Regatul Sârbilor Croaţilor şi Slovenilor (stat redenumit ulterior Iugoslavia), Cehoslovacia, precum şi între România şi Ungaria, după Primul Razboi Mondial.
Palatul Marele Trianon de la Versailles, Franţa
Citește și: Veteranul de război, general Constantin Năstase, decorat de Ministrul Apărării
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.
Tratatul a fost semnat în Franţa la Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România) pe de o parte şi de Ungaria de altă parte.
Foto: Delegația Ungariei la Trianon (en.wikipedia.org)
Conţinutul tratatului
Tratatul este divizat în patru părţi. Prima parte include Pactul Ligii Naţiunilor (parte comună pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial).
Citește și: Comisia Europeană propune o identitate digitală sigură pentru toți europenii
Partea a doua (articolele 27-35) defineşte frontierele Ungariei cu statele vecine. În principiu, acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei. Frontiera româno-ungară este descrisă în sectiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere între România şi Ungaria).
În principiu, Tratatul consfinţea includerea teritoriului Croaţiei, Sloveniei şi Voivodinei în cadrul Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, a Slovaciei şi Ruteniei în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei şi părţii răsăritene a Banatului în cadrul României şi a Burgenlandului în cadrul Republicii Austria.
Partea a treia (articolele 36-78) intitulată “Clauze politice pentru Europa”, conţinea o serie de clauze privind, pe de o parte cadrul bilateral al relațiilor dintre Ungaria şi statele vecine, recunoaşterea unor clauze politice privind anumite state din Europa, dispoziţii referitoare la cetăţenie, protecţia minorităţilor naţionale etc.
Citește și: Spațiul Schengen: România mai aproape ca niciodată
Dara … ce sa vezi, dupa ’89 mai-marii se facura si mai-mari / vezi Germania ; sparcuiturile se sparcuira si mai mult / vezi Ceho Slovacia – din cauza de 3 k kt / acus, o alta hoajda-„premerul” !
Namic sa nu mai zicem de holearcele care nu mai puteau trai de grija romanilor/ca nu mai pocneste mamaliga , dara … pocni la ei de se saturara / cu varf si indesat .