În ziua de 3 Iulie 1990 : Are loc Adunarea generală a Academiei Române. Sunt reprimiți 72 de membri corespondenți (literați, istorici, oameni de știință) cărora li s-a retras această calitate sau care au fost privați de ea, pe nedrept, de regimul comunist, între anii 1948-1989.

Sunt aleși postmortem membri ai Academiei Române: Constantin Brâncuși, Mircea Eliade, Mircea Florian, Constantin Noica, Nichita Stănescu, Marin Preda, Ion Moraru.

Citește și: Începe TIFF Sibiu: Zile pline de filme, cine-concerte și invitați speciali, între 7 și 10 iulie

Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România. A fost fondată la 1 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română, devenită la 1 august 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879 Academia Română. Conform statutului, rolul principal al Academiei constă în cultivarea limbii și literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, studierea istoriei naționale române și cercetarea în cele mai importante domenii științifice.

Cele mai reprezentative lucrări academice sunt: Dicționarul limbii române, Dicționarul explicativ al limbii române, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Dicționarul general al literaturii române, Micul dicționar academic și Tratatul de istoria românilor.

Citește și: Muzeul Național Cotroceni aniversează 31 de ani de existență pe 10 iulie

Prin statutul său, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 membri titulari și corespondenți și 135 membri de onoare, din care cel mult 40 din România.