În ziua de 27 Mai 1600, Voievodul Mihai Viteazul realizează sub sceptrul său prima unire politică a celor trei principate române.
Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, a deschis în istoria poporului român o nouă epocă.
Citește și: „Autorităţile plimbă dosarele de colo-colo, sperând că la un moment dat faptele se prescriu”
A venit la tronul Ţării Româneşti într-un moment de cumpănă, într-o conjunctură internaţională complexă, cînd presiuni externe şi dificultăţi politice şi economice interne puneau sub semnul întrebării durabilitatea statului român.
Mihai Viteazul s-a dovedit a fi un bun organizator şi un mare comandant militar, parcurgând între anii 1588-1593 întreaga ierarhie administrativ-politică a Țării Românești.
Domnia sa (1593-1601), cunoaşte două perioade distincte, dar strâns legate între ele: lupta de eliberare de sub dominaţia otomană (1594-1598), respectiv unirea politică a celor trei ţări române (1599-1601) .
Întru realizarea primului obiectiv, Mihai-Viteazul a întreprins o serie de acţiuni: a făcut însemnate comenzi de armament în Transilvania, a refăcut atelierele de tunuri şi pulberăriile de la Târgovişte, a crescut dotarea artileristică, a dotat infanteria cu arme de foc portabile, a restructurat instituţiile tradiţionale în consens cu obiectivele politice şi cerinţele militare ale epocii, în fruntea unităţilor sale armate a numit oameni apropiaţi, persoane de nădejde, buni profesionişti, potriviţi locului şi momentului şi, nu în ultimul rînd, a ştiut să-şi apropie masele largi populare, fără al căror aport nu şi-ar fi putut atinge obiectivele sale, cărora le-a dedicat totul, inclusiv viaţa.
Citește și: Reportaj în iadul defrişărilor, la 1.700 m altitudine. Acum se replantează aici 100 ha de molid
A dus o serie de bătalii grele precum cele de la Călugăreni, Hârşova, Brăila, Putineiu etc.
După mai multe încercări de înlăturare a suzeranităţii otomane, Mihai-Viteazul a înţeles că acest lucru este posibil numai prin unirea eforturilor celer trei ţări române .
Colaborarea însă s-a destrămat, atât în urma instaurării în Moldova a domnului Ieremia Movilă, cât şi în Transilvania a cardinalului Andrei Bathory.
Aceştia încheind pace cu Imperiul Otoman i-au cerut lui Mihai să plece de la tronul ţării.
Răspunsul lui Mihai a fost pe măsură: ”până ce nu-mi vor arunca pământ peste ochi, nu voi înceta să lupt cu turcii”.
În scurtă vreme, Mihai a hotărât o campanie peste munţi, al cărei scop era cucerirea Transilvaniei.
Citește și: Reabilitarea Bulevardului ”Pardon”, al treilea proiect major aproape de dezastru
Hotărâtoarea bătălie cu principele Andrei Bathory al Ardealului a fost la 18-28 octombrie 1599, iar victoria i-a revenit lui Mihai Viteazul.
La 1 noiembrie 1599 Mihai îşi face intrarea în Alba Iulia, iar la 10 mai a fost cucerit Bacăul, urmat la 16 mai 1600 de cetatea Suceava care a fost luată fără luptă, apărătorii cetăţii predându-se.
Astfel la 27 mai 1600 Mihai Viteazul s-a intitulat într-un hristov “Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei”.
Statul lui Mihai-Viteazul, 1600
După unificarea sub sceptrul său a țărilor române, M. Viteazul nu a reușit să stea la cârma acestora decât câteva luni. La începutul lui septembrie 1600 stările previlegiate din Transilvania se răscoală împotriva Domniei sale. În ajutorul lor a venit oastea Imperială şi în urma luptei de la 18 septembrie de la Mirăslău, Mihai Vodă Viteazul pierde Ardealul.
În acelaşi timp Movileştii recapătă Moldova.
În zorii zilei de 8 august 1601 Mihai Viteazul este asasinat mişeleşte din ordinul generalului habsburg Gheorghe Basta.
Citește și: SIPI se spală pe mâini în cazul Mihalcea şi aruncă pisica moartă în curtea IPJ Argeş
Faptele marelui domnitor s-au impus ca simbol al luptei pentru unitate națională ale poporului nostru şi au împlinit pentru întâia dată în istorie aspirația sa fundamentală de unire.
“De la 1600 nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa lui personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul lui de curată și desăvârşită poezie tragică.” (N.Iorga).
În punctul cel mai înalt al destinului său, Mihai Viteazul se intitula, într-un hristov emis la 27 mai, “Domn al Țării Românești, Ardealului și Moldovei” și își confecționa bine cunoscută pecete, pe care figurau cele 3 țări române surori.
0 Comentarii