20 Septembrie 1459: Prima atestare documentară a cetății București, într-un hrisov al lui Vlad Țepeș, domn al Țării Românești

de | 20.09.2021 10:30 | Actualitate, Cultura, Home, Politica si Administratie

În ziua de 20 Septembrie 1459 a fost prima atestare documentară a cetăţii Bucureştilor, într-un hrisov al lui Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti. (Foto principală: Bucuresti, secolul al XVII- lea)

Vlad Tepes - domn al Tarii Romanesti (1448, 1456-1462, 1476)

Vlad Tepes – domn al Tarii Romanesti (1448, 1456-1462, 1476)

 În acest hrisov, dat în limba slavonă „în cetatea Bucureşti”,  Vlad Țepeș  întărea lui Andrei cu fiii săi, lui Iova, lui Drag şi unui al patrulea, al cărui nume nu se mai poate citi, proprietatea lor, scutindu-i totodată de dări şi „slujbe”.

document

Foto: Primul document care menționează  orașul  București 

Legenda spune ca Bucureștiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur, însă conform altei variante, mai probabile, București a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân, la sfârșit de secol XIV.

Citește și: Falimentul City Insurance arată noul CARITAS: piața de asigurări RCA din România – adevărată fabrică de bani pentru susținătorii fraudelor

Pe malurile Dâmboviței și ale Colentinei este atestată cultura paleolitică și neolitică.

Până în 1800 i.Hr. apar anumite dovezi ale unor comunități în zonele Dudești, Lacul Tei și  Bucureștii- Noi de astăzi.

Săpăturile arheologice arată trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului și până în anul 100 i.Hr., în timpul căruia zonele Herăstrău, Radu Vodă, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Vodă, Popești-Leordeni și Popești-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precis geto-daci).

Primele locuințe după retragerea aureliană din 273 d.Hr. sunt atestate în secolele III – XIII, până în Evul Mediu.

Așezarea este atestată documentar la 20 septembrie 1459 într-un act emis de Vlad Tepeș, domn al Țării Românești, prin care se întărește o moșie unor boieri.

 Cetatea a fost preferată şi de alţi domnitori munteni precum Radu cel Frumos, Basarab cel Tânăr, Vlad Călugarul, Mihnea cel Rău.

În timpul domniei lui Mircea Ciobanul, Bucureştii au fost „îngrădiți cu lemne mari (trunchiuri) de stejar”, după cum ne relatează un cronicar sas, lucrare ce a fost executată din porunca domnitorului.

„Zidurile acestui oraş sunt trunchiuri groase de copaci, înfipte în pământ unul lângă celălat şi legate împreună prin grinzi de-a curmezișul, prinse de zisele trunchiuri prin cuie lungi şi groase de lemn”.

Citește și: Cercetată de DIICOT, Beatrice Rancea a fost angajată la Teatrul Davila

 Cetatea Dâmboviței, cum mai apare în primii ani orașul, avea rol strategic, urmând să supravegheze drumul ce mergea de la Târgșor la Giurgiu, în ultima așezare aflându-se o garnizoană otomană.

În scurt timp, Bucureștiul se afirmă, fiind ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reședință domnească.

În anii 1558 – 1559, la Curtea Veche este construită Biserica Domnească, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta rămânând până astăzi cel mai vechi lăcaș de cult din oraș păstrat în forma sa inițială.

În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucureștiul devine capitala Țării Românești, moment în care se trece la modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatra de râu (1661), se înființează prima instituție de învățământ superior, Academia Domnească (1694) și este construit Palatul Mogoșoaiei (Constantin Brancoveanu, 1702), edificiu în care astăzi se află Muzeul de Artă Feudală Brâncovenească.

În 1704 ia ființă, la inițiativa spătarului Mihai Cantacuzino, Spitalul Colțea, care a fost avariat ulterior într-un incendiu și un cutremur, dar recontruit în 1888.

În scurt timp, Bucureștii se dezvoltă din punct de vedere economic; se remarcă creșterea numărului meșteșugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, pânzarilor, salvaragiilor, zabunarilor s.a). Odată cu acestea continuă modernizarea orașului.

Sunt create primele manufacturi, cișmele publice, iar populația se mărește continuu prin aducerea de locuitori din întreaga Muntenie (catagrafia din 1798 indică 30.030 de locuitori, în timp ce catagrafia din 1831 numără 10.000 de case și 60.587 de locuitori).

Încet-încet apar o serie de instituții de interes (Teatrul Național, Grădina Cișmigiu, Cimitirul Șerban Vodă, Societatea Academică din București, Societatea Filarmonică din București, Universitatea din București, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante, Grădina Botanică din București, Ateneul Roman, Banca Națională, cinematografe etc) și inovații în materie de tehnologie și cultură (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii telefonice etc).

Citește și: Scandal medico-legal în dosarul bărbatului omorât în bătaie de poliţişti la Autogara Sud Piteşti! INML a trimis înapoi raportul de autopsie

București este astăzi cel mai mare oraș, centru industrial și comercial al țării.

Populația de peste două milioane de locuitori face ca Bucureștiul să fie a șasea capitală, după mărime, din Uniunea Europeană.

Bucureștiul are un statut special în România, fiind singurul oraș care nu aparține nici unui județ, poate și pentru că populația sa este mai numeroasă decât a oricărui județ. 

Distribuie!

Articol scris de Cristian Vasile

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii

Ultimele articole

Cazul ginerelui corupt, Andrei Stancu, arestat de DNA
Cazul ginerelui corupt, Andrei Stancu, arestat de DNA

Primarul Liviu Poşircă din Vultureşti: ”Firma funcţionează de 30 de ani, ginerele a apărut acum în viaţa fetei mele” Situație jenantă în Poliția Română, după ce un ofițer de Economic cu origini argeșene, dar angajat la București, a făcut maraton de fapte penale, 9 la...