În ziua de 19 Februarie 1876 s-a născut genialul sculptor român Constantin Brâncuși, membru post-mortem al Academiei Române; (d. 16 martie 1957).
A fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.
Brâncuși a eliberat sculptura de preponderența imitației mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realității, a preconizat exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual. În opera sa el a oglindit felul de a gândi lumea al țăranului român.
Citește și:
- ANPC a închis temporar 38 de magazine Lidl din 17 judeţe şi din Bucureşti
- Casele de pe vremea bunicilor rezistau la cutremur. Uite secretul!
- Arhiepiscopia cere preoţilor să nu mai folosească tricolorul pe post de patrafir sau faţă de masă
Prin obârșia sa țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.
Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene.
Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.
În 1903 primește prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, care a fost instalat la Spitalul Militar din București și reprezintă singurul monument public al lui Brâncuși din București. Acest bust a fost comandat de un consiliu format de fostul său profesor Dimitrie Gerota, pentru a îl ajuta pe Brâncuși să plătească drumul până la Paris. Plata pentru monument a fost împărțită în două tranșe, prima jumătate fiind plătită înainte ca să înceapă lucrul, iar a doua tranșă după ce Brâncuși a terminat bustul. Când a terminat lucrarea, aceasta a fost prezentată în fața consiliului, dar recepția a fost nesatisfăcătoare, diferite persoane din consiliu având opinii contrarii despre caracteristicile fizice ale generalului, spre exemplu cerând micșorarea nasului, și de asemenea păreri diferite în legătură cu poziționarea epoleților. Înfuriat de inabilitatea consiliului de a înțelege sculptura, Brâncuși pleacă din sala de ședințe în mirarea tuturor, fără a primi a doua jumătate a banilor necesari plecării sale spre Franța, decizând sa parcurgă drumul către Paris pe jos.
Mai târziu Brâncuși a comentat acest incident astfel: „Ar fi fost o muncă ușoară, dar ca de prostituată, care mi-ar fi adus cei câțiva bani cât îmi trebuiau ca să-mi plătesc un bilet de drum de fier până la Paris. Dar ceva care se înnăscuse în mine și pe care simțeam că crește, an de an și de câțiva în rând, a izbucnit năvalnic și nu am mai putut răbda. Am făcut stânga-mprejur, fără nici un salut militar spre marea panică și spaimă a doctorului Gerota, de față… și dus am fost, pomenind de mama lor”.
Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu, mai poartă și numele de Ansamblul monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu. A fost gândit, proiectat și construit de Constantin Brâncuși ca un tribut adus eroilor căzuți în luptele din Primul Război Mondial. Cele patru componente sculpturale sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 m, începand cu — Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără sfârșit —
Masa tăcerii, a fost lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este dispus în clepsidrele-scaune, care-l măsoară. Totul decurge în tăcere .
Aleea scaunelor, compusă din două bănci de piatră și 30 scaune din piatră, pătrate (în formă de clepsidră) dispuse de o parte și de alta a aleii în grupuri de câte trei, fac legătura între grupul Mesei tăcerii și Poarta sărutului, situată spre est, la intrarea în parc. Realizată între 1937-1938.
Poarta sărutului, construită din travertin, este poarta prin care se face trecerea spre o altă viață. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porții, ar putea fi interpretat și ca ochii care privesc spre interior.
Coloana fără sfârșit, sau a „sacrificiului infinit”, considerată de către Sydnei Geist punctul de vârf al artei moderne, reprezintă un adevărat „testament spiritual” al artistului, un adevărat axis mundi, menit parcă să sprijine în veșnicie bolta cerului. Înaltă de 29,33 m, este constituită din 16 module (potrivit specialiștilor, sunt 15 întregi și încă unul amplasat jumătate jos, respectiv jumătate sus) romboidale din fontă .
În data de 7 noiembrie 1937 a fost inaugurată biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel care se află pe axul Căii Eroilor, realizând o legătură între elementele ansamblului sculptural.
Citește și:
- Filmul unei piteștence, în finala Festivalului de la Cannes. O producție cu și despre Salvamont Argeș și câinii de avalanșă
- Art Safari îi prezintă pe cei 10 urmași ai lui Constantin Brâncuși
- Replicile din Pitești ale sculpturilor lui Brâncuşi – înghesuite de o ghenă
În afară de talent, multă carte şi muncă titanică, Constantin Brâncuşi știa foarte bine să-şi promoveze imaginea. Cu ce învățase în atelierul de sculptură în lemn din Viena, plus Şcoala de Belle Arte de la Bucureşti, Brâncuşi părea, conștient de asta, un ţăran necizelat, ajuns la Paris pe jos. Mai târziu, printre prietenii săi s-au numărat Marcel Duchamp, Henri Matisse, Amedeo Modigliani. Cu greu se putea închipui un anturaj mai elitist.
Surse: Wikipedia și DIGI24
0 Comentarii