Cenaclul Flacăra a fost înființat în data de 17 septembrie 1973 la inițiativa poetului Adrian Păunescu, redactorul-șef al revistei cu același nume, proaspăt întors din Statele Unite ale Americii. Păunescu a adus mișcarea „flower power”, muzica folk și cea rock în spațiul românesc, fiind sprijinit de artiști precum Florian Pittiș, George Stanca sau Dorin Tudoran, care mai târziu vor deveni membri al acestuia.
Foarte mulți artiști s-au lansat prin intermediul cenaclului, aici formându-se adevărate vedete care aveau să ia cu asalt scena muzicii românești. Majoritatea artiștilor debutaseră la „Club A”, un club înființat în anul 1969 de către studenții Facultății de Arhitectură din cadrul Universității din București. Aici au debutat, printre alții, Nicu Alifantis, Anda Călugăreanu, Mircea Vintilă etc.
Între 1973 și 1975, s-au lansat foarte mulți artiști (Vasile Șeicaru, Gheorghe Gheorghiu, Nicolae Levi), însă opoziția Partidului Comunist Român față de activitatea Cenaclului Flacăra a dus la izbucnirea unei crize interioare a acestuia, generată și de pe urma faptului că Adrian Păunescu era singur în conducerea propriu-zisă a revistei Flacăra și exista o dificultate în a face față tuturor sarcinilor. Turneele se reiau în anul 1977 în semn de solidaritate față de victimele cutremurului din martie, Adrian Păunescu organizând așa-numitul „turneu al omeniei”.
Anii 1978-1979 au fost încărcați din punct de vedere cultural, întrucât apare „Radio cenaclu, valori ale muzicii tinere”, prin care oamenii puteau asculta muzică folk de acasă. Astfel, cei care nu își permiteau să participe la spectacole se bucurau acum de Cenaclul Flacăra la domiciliu.
Anii 1980 sunt bogați din punct de vedere muzical, întrucât în octombrie 1981 au avut loc primele orchestrații în direct ale Cenaclului la Brăila; anul 1982 a fost plin de debuturi, iar în anul 1983 s-a înregistrat cel mai mare turneu al Cenaclului din întreaga sa istorie (26 nov. 1982 - 30 ian. 1983).
Tot la începutul anilor '80 s-a filmat și documentarul „Te salut, generație în blugi !”, în regia lui Cornel Diaconu, fiind singurul film românesc necenzurat de autoritățile comuniste. Deși mai târziu a fost interzis, el nu a fost niciodată cenzurat sau distrus.
Busculada de la Ploiești și sfârșitul Cenaclului Flacăra
La data de 15 iunie 1985, Cenaclul Flacăra susținea un spectacol pe stadionul municipal de la Ploiești. Spectacolul nu a fost întrerupt după declanșarea unei furtuni. Când alimentarea cu energie electrică s-a întrerupt în urma unui scurtcircuit, s-a iscat o busculadă soldată cu moartea a cinci persoane și rănirea câtorva sute. Adrian Păunescu a fost reținut în locația Județenei de Partid Prahova, iar o parte din cenaclieri au fost sechestrați în autocare, ulterior fiind trimiși la București.
În momentul izbucnirii busculadei, trupa „Flapo” concerta pe scenă, alături de care se aflau și tineri debutanți care așteptau să se lanseze. Mulți dintre aceștia nu au mai avut niciodată șansa de a se face cunoscuți. În 16 iunie 1985, Cenaclul Flacăra și muzica folk au fost interzise, iar Adrian Păunescu a fost revocat din funcția de redactor-șef al revistei „Flacăra”.
Cei mai mulți artiști s-au întors la activitățile lor cotidiene, după dispariția Cenaclului. Unii au revenit pe scena muzicală după prăbușirea regimului comunist, din decembrie 1989. Aceia care au ales să se reîntoarcă la cariera artistică au încercat o revitalizare a Cenaclului ce purta numele de „Totuși, iubirea”, condus de Adrian Păunescu. Păunescu și-a continuat activitatea în mediul literar după 1990, publicându-și poeziile mai vechi cenzurate de comuniști. S-a stins din viață, în cele din urmă, la 5 noiembrie 2010.
Citește și:
- Dublu eveniment religios în comuna Lerești: sfințirea Porții de Intrare și a Crucii de pe Dealul Ciuha
- Șeful Dacia avertizează: România pierde din competitivitate, iar Renault poate produce mașini în alte țări
- Percheziţii DNA la Spitalul Leordeni. S-au ridicat documente, calculatoare şi telefoanele managerului Adriana Molfea şi ale directorului medical Cristina Stănescu
0 Comentarii