În ziua de 11 Aprilie 1744 a murit poetul Antioh Dimitrievici Cantemir,  fiul mezin al  lui Dimitrie Cantemir și al doamnei Casandra, fiica lui Șerban Cantacuzino, scriitor iluminist şi diplomat rus, unul dintre iniţiatorii  clasicismului în literatura rusă (n. 10 septembrie  1709 la Constantinopol). Numele lui Antioh Cantemir, chiar în timpul vieţii, a devenit cunoscut nu numai în Rusia ci şi în Europa. (Foto: Antioh Cantemir, gravură din sec. al XIX-lea)

Citește și: Mama pilotului mort: „Să-şi ia decoraţiile înapoi, să le dea copiilor lor! Al meu e la doi metri sub pământ”

Prin creaţia şi prin critica literară, Antioh Cantemir a întreprins primul pas pe calea elaborării teoriei clasicismului în Rusia. Această tendinţă s-a manifestat deosebit de clar în notele şi comentariile la satire şi traduceri, în tălmăcirea cuvintelor, numelor, expresiilor. Antioh Cantemir, împreună cu V. K. Trediakovski şi M.V. Lomonosov a pregătit terenul ideologic pentru apariţia şi consolidarea iluminismului rus, în cea de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Ideea valorii omului, indiferent de apartenenţa sa de castă sau clasă şi critica nedreptăţilor şi cruzimii șerbiei, promovate de Antioh Cantemir în satirele sale, au reprezentat o sursă de formare a tradiţiei democratice în gândirea socială rusă din secolul al XVIII-lea.  Creaţia lui Antioh Cantemir şi întreaga sa activitate au contribuit la dezvoltarea în Rusia a culturii filosofice, la elaborarea terminologiei filosofice şi ştiinţifice.

Citește și: „M-am dus în cimitir, am îngropat-o pe mama, apoi m-am întors şi m-am urcat în ambulanţă cu tata”

Prin mijlocirea lui Antioh Cantemir au fost stabilite relaţii între savanţii ruşi şi cei din străinătate, a fost organizat un schimb intens de literatură ştiinţifică între academiile de ştiinţe din Petersburg, Londra şi Paris. Relaţiile personale ale lui Antioh Cantemir cu scriitorii şi savanţii englezi şi francezi au contribuit la apropierea culturală dintre Rusia şi statele Europei Occidentale.

Diplomat care a apărat interesele Rusiei în Europa în cel de-al doilea sfert al secolului al XVIII-lea, primul poet rus modern, Antioh Cantemir rămâne, în primul rând, un fenomen al culturii ruse din secolul respectiv, însă el aparţine şi culturii româneşti, după cum au remarcat de nenumărate ori scriitorii iluminişti din secolul al XIX-lea – Mihail Kogălniceanu, Сonstantin Negruzzi, Alexandru Donici. Interesul pentru personalitatea şi creaţia lui Antioh Cantemir apare în Moldova la începutul secolului al XIX-lea, în legătură cu primele ediţii în limba română a operelor lui Dimitrie şi Antioh Cantemir. Opera poetică a lui Antioh Cantemir, în traducerea lui Alexandru Donici şi Сonstantin Negruzzi, a avut o vădită influenţă asupra literaturii din Moldova secolului al XIX-lea, încetăţenind genul de satiră în poezia, proza şi dramaturgia din Moldova. Antioh Cantemir este poetul care ocupă primul loc în cartea „Antologia poeziei ruse”, publicată în România.

Citește și: Şi generalul Berechet se revoltă că îi răsare un bloc în spatele casei

Antioh Cantemir este iniţiatorul traducerii şi editării, la Londra şi Paris, în limbile engleză şi franceză, a „Istoriei creşterii şi descreşterii Imperiului Otoman” a lui Dimitrie Cantemir. În scrierile sale, Antioh Cantemir ne prezintă tabloul Universului în spiritul filosofiei mecaniciste carteziene, împărtăşeşte un şir de teze ale fizicii lui Newton