Ziua Sfântului Ștefan cel Mare

de | 2.07.2020 11:25 | Cultură, Actualitate

La 2 iulie 1504 a încetat din viaţă Ştefan cel Mare și Sfânt, domn al Moldovei între anii 1457 şi 1504 (n. 1433, la Borzeşti).

Ştefan cel Mare după Evangheliarul de la Humor 1473Ştefan cel Mare după Evangheliarul de la Humor 1473

Ştefan cel Mare şi Sfînt (Ştefan III Muşat), domn al MoldoveiŞtefan cel Mare şi Sfînt (Ştefan III Muşat), domn al Moldovei

Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare, s-a născut în anul 1433 la  Borzești și a fost fiul domnitorului Bogdan al II-lea și al Doamnei Oltea, din neamul Basarabilor munteni.

Iată cum îl descrie Grigore Ureche în cronica sa: “Fost-au acest Ștefan om nu mare la statu, mânios și degrabă vărsătoriu sânge nevinovatu, de multe ori la ospețe omoria fără giudeț. Amintrelea era om întreg la fire, neleneșu și lucrul său știa a-l acoperi și unde nu gândeai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meșter, unde era nevoie, însuși se vârâia, ca văzându-l ai săi să nu îndărăpteze și pentru aceia raru războiu de nu-l biruia și unde-l biruiau alții nu pierdea nădejdea că știindu-se căzut gios se va ridica deasupra biruitorilor. Mai apoi, după moartea lui și fiul său, Bogdan-vodă, urma lui luase de lucruri vitejăști cum se tâmplă: din pom bun roade bune or să iasă”.

Papa Sixtus al IV-lea  l-a numit “Athleta Christi” (atletul lui Christos),  iar poporul l-a cântat în balade:“Ștefan Vodă, domn cel mare, seamăn pe lume nu are, decât numai mândrul soare”.

 Cel care spunea în actele scrise că este „din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei” a zidit 44 mănăstiri şi biserici, conform tradiţiei, după fiecare luptă – o biserică. Bătrîn şi bolnav de gută – i s-a amputat piciorul. După o domnie îndelungată de 47 de ani – neobişnuită pentru acele vremuri – marele domnitor a închis ochii la 2 iulie 1504. 

 Mormîntul lui Ştefan cel Mare, Mănăstirea Putna, Suceava, RomâniaMormîntul lui  Stefan cel Mare de la Mănăstirea Putna, Suceava

Cu însemnarea morţii lui Ştefan cel Mare se împlineşte prima creaţie literară laică a culturii române, „Letopiseţul de cînd cu voia lui Dumnezeu s-a început Ţara Moldovei”. Redactată  din porunca, sub supravegherea, la curtea şi, în unele pasaje, sub dictarea lui Ştefan cel Mare, această scriere deschide marea galerie a operelor istorice cu valoare literară, care va face din cronică genul major al literaturii române din epoca feudală. A fost copiată şi prelucrată în mănăstiri, în limbile germană şi polonă.

A fost utilizată pentru insemnările de istorie a Moldovei din Voskresenski Letopiseţ (cronica moldo-rusă).

Iară pre Ştefan Vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plîngere în mănăstire la Putna, care era zidită de dînsul, jale era, că plîngea toţi ca pe un părinte al său…” (Grigore Ureche).

În cursul domniei sale Moldova a cunoscut o înflorire fără precedent. Luptând de la egal cu vecini mult mai puternici, Ştefan cel Mare a reuşit să impună Moldova ca un stat puternic.

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe 20 iunie 1992 și de atunci este cinstit de popor în ziua de 2 iulie. 

A consemnat Cristian VASILE

Articol scris de Cristian Vasile

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii