Consumul de electricitate din România a rămas în ultimele zile în apropierea nivelurilor anticipate de operatorul de transport, cu mici depășiri ale prognozei în anumite intervale. Datele disponibile pe platforma ENTSO-E indică însă o creștere a necesarului în perioada următoare, iar cele mai mari valori sunt așteptate în sezonul rece.
Pentru miercuri, estimarea maximă a Transelectrica a fost de 7.060 MW, cu vârful programat în jurul orei 19:45. În unele intervale, consumul real a depășit prognoza cu până la 230 MW, în timp ce în a doua parte a zilei a coborât cu aproximativ 500 MW sub nivelul estimat.
Canicula poate ridica temporar consumul
Pentru joi este anticipat un consum maxim de 7.250 MW, iar pentru vineri de 7.200 MW. Valorile sunt totuși mai reduse decât unele estimări făcute în perioadele cu temperaturi extreme din săptămânile precedente.
În intervalul 13-18 august, consumul efectiv a fost, în general, sub nivelul prognozat. Excepția a fost 17 august, când consumul a ajuns la 7.002 MW, față de o estimare de 7.000 MW.
În săptămâna 3-9 august, cea mai recentă perioadă pentru care sunt disponibile date agregate complete, consumul realizat a fost de 7.707 MW, peste nivelul de 7.600 MW anticipat.
Peste 8.400 MW în decembrie
Cele mai mari valori sunt așteptate însă în sezonul rece, când necesarul de electricitate este influențat și de încălzirea locuințelor, dar și de utilizarea iluminatului pentru mai multe ore.
Conform prognozei actuale, cel mai mare consum estimat până la sfârșitul lui 2026 ar putea fi înregistrat în săptămâna 30 noiembrie-6 decembrie, când vârful ar putea ajunge la 8.432 MW.
Dacă această estimare se confirmă, ar fi una dintre cele mai mari valori ale anului. Recordul de consum realizat în 2026 este în prezent de 9.296 MW, înregistrat în săptămâna 19-25 ianuarie, în timpul unui episod de temperaturi foarte scăzute. Pentru perioada respectivă fusese prognozat un maxim de 8.475 MW.
România, în continuare în stare de alertă energetică
România se află în stare de alertă energetică din 1 august, în contextul reducerii producției unor capacități importante. Prima unitate de la Cernavodă a fost oprită după scăderea debitului Dunării, iar producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier a fost, de asemenea, afectată.
Ulterior, pe 13 august, centrala de la Cernavodă a fost oprită integral. Necesarul de energie este acoperit prin combinația dintre producția internă din surse disponibile, energia din instalațiile de stocare și importuri.
Datele Transelectrica indicau miercuri seara, la ora 21:05, un consum de aproximativ 6.959 MW și o producție internă de circa 5.088 MW, diferența fiind acoperită prin importuri de aproximativ 1.870 MW.
În acel moment, producția internă provenea în principal din hidroenergie, hidrocarburi și cărbune, în timp ce contribuția nucleară era nulă, ca urmare a opririi unităților de la Cernavodă.
0 Comentarii