Locuitorii din cartierul Craiovei și din zona Smârdan au avut, astăzi, miercuri, 3 iunie, ocazia să se bucure de unul dintre cele mai vechi și spectaculoase obiceiuri românești: jocul călușarilor. Tineri cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani au îmbrăcat costumele tradiționale și au prezentat dansul călușului, păstrând vie o tradiție transmisă din generație în generație.
Prezența lor a atras numeroși privitori, iar comercianții din piețe i-au întâmpinat cu bucurie și respect. Unii dintre piețari au așezat la picioarele călușarilor legume și produse ale pământului, gest care amintește de vechile credințe populare legate de belșug, fertilitate și prosperitate. În tradiția românească, călușarii erau considerați purtători de noroc și binecuvântare pentru comunitate.
Călușul este un obicei străvechi practicat în perioada Rusaliilor, fiind inclus în patrimoniul cultural imaterial al umanității de către UNESCO. Dansul impresionează prin ritmul alert, săriturile spectaculoase și simbolismul său profund, fiind asociat cu protecția împotriva răului și cu dorința de sănătate și rodnicie.
În tradiția populară românească, jocul călușarilor nu era privit doar ca un dans festiv, ci și ca un ritual cu rol protector și vindecător. Se credea că puterea Călușului îi putea apăra pe oameni de influența Ielelor, ființe supranaturale descrise în folclor ca fecioare nemăritate, de o frumusețe ieșită din comun, dar capabile să aducă boală, rătăcire sau suferință celor care le încălcau locurile ori le atrăgeau mânia. În unele zone ale țării exista credința că persoanele „luate din Căluș” sau afectate de anumite boli nervoase, inclusiv manifestări asociate astăzi epilepsiei, puteau fi ajutate prin dansurile și ritualurile călușarilor.
Citește și Colegiul Economic „Maria Teiuleanu” va avea o cantină nouă
Intrarea în ceata călușarilor presupunea adesea un jurământ solemn. Călușarii făceau legământ să păstreze disciplina grupului, să respecte anumite reguli și să nu dezvăluie unele aspecte ale ritualului pe durata perioadei în care jucau. În vechime, se credea că încălcarea jurământului putea atrage nenorociri asupra celui vinovat.
Un element inedit este faptul că fiecare ceată avea personaje și simboluri proprii. Cel mai cunoscut era „Mutul”, personaj mascat care nu vorbea, comunica prin gesturi și avea roluri ritualice și comice. De asemenea, steagul călușului era considerat un obiect de mare importanță, fiind împodobit cu plante, usturoi și panglici, cărora li se atribuiau puteri protectoare. La încheierea perioadei Rusaliilor, ceata desfăcea în mod ceremonial legământul, marcând sfârșitul misiunii sale rituale.
0 Comentarii