Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a lansat dezbaterea națională „Media Freedom Act – provocări și perspective pentru libertatea presei în România”

2025 este anul în care intră în vigoare prevederile European Media Freedom Act (EFMA), set de reglementări fără precedent prin care Uniunea Europeană susține libertatea presei, pluralismul mass-media și responsabilitatea editorială. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, cea mai mare organizație de breaslă din țară, a organizat conferința „Media Freedom Act – provocări și perspective pentru libertatea presei din România”, în Sala „Mihai Viteazul“ din Parlamentul României.

Regulamentul EFMA va deveni direct aplicabil în România fără a necesita transpunere legislativă, dar presupunând adaptarea urgentă a legislației naționale, în special în ceea ce privește definirea clară a furnizorului de servicii mass-media, dincolo de televiziune și radio, reglementarea echilibrată a actorilor digitali, fără a afecta libertatea de exprimare, precum și stabilirea unor criterii transparente pentru licențiere, avizare și sancționare. 

Obiectivul principal al reglementărilor europene se referă la crearea unui cadru legislativ echitabil pentru furnizorii de servicii media (media tradițională) care să asigurare în societatea românească dezvoltarea gândirii critice, un ingredient recunoscut de toți experții ca fiind arma principală pentru combaterea dezinformării și nu un posibil intrument de limitare masivă a libertății de exprimare. 

Evenimentul organizat de UZPR a fost onorat de prezența unor reprezentanți ai autorităților statului, de experți din domeniu, de jurnaliști și lideri de opinie, care au abordat implementarea Media Freedom Act în România din numeroase perspective. 

Regulamentul EMFA include prevederi care vizează și serviciile media digitale. În acest context, reglementările legale existente pentru audiovizual nu pot fi extinse automat și asupra serviciilor digitale, întrucât acest lucru le-ar împovăra excesiv activitatea, riscând chiar să le ducă în faliment. Totodată, nu este acceptabil să existe un dublu standard. Prin urmare, este necesară o lege unică, care să conțină principii comune pentru ambele domenii – audiovizual și digital – cu diferențieri doar în ceea ce privește simplificarea anumitor reguli aplicabile sectorului digital. Cu alte cuvinte, un furnizor de servicii media nu poate avea drepturi și obligații diferite în funcție de tipul de serviciu pe care îl oferă.

Președintele UZPR, Sorin Stanciu, a deschis conferința subliniind importanța faptului că implementarea EFMA a devenit un punct central al preocupărilor mass-media. În continuare, moderatoarele evenimentului, jurnalistele Ruxandra Săraru și Andreea Crețulescu, membre ale Consiliului Director al UZPR, s-au referit la rolul puternic, de „moment zero”, al implementării EFMA, din perspectiva libertății editoriale și gândirii critice în societatea românească. 

Adoptarea și implementarea EMFA reprezintă un pas esențial pentru consolidarea democrației, transparenței și independenței jurnalistice în România. În acest context, Mircea Abrudean, președintele Senatului României, a transmis că factorul politic are un rol important în cadrul dezbaterii: „Avem responsabilitatea de a garanta libertatea presei”.

EMFA propune măsuri clare împotriva interferenței guvernamentale sau economice în activitatea editorială, prevede obligații privind transparența proprietății media și a finanțării publice pentru instituțiile de presă, introduce norme pentru protejarea jurnaliștilor împotriva supravegherii abuzive și a intimidării, dar și pentru protecția surselor. De asemenea, în condițiile în care România trebuie să-și adapteze legislația pentru a respecta reglementarea europeană și a proteja, în același timp, libertatea editorială și pluralismul real în spațiul media – clasic și digital, este nevoie să se decidă cine intră sub incidența reglementării (în prezent, legislația românească vizează în proporție covârșitoare doar televiziuni și radio), evitarea suprareglementării, este nevoie de criterii clare de licențiere /avizare și sancționare, în logica depolitizării și votului arbitrar. În cazul sancționării furnizorului, aceasta să se facă cu respectarea DREPTULUI DE CONTESTARE LA O INSTANȚĂ INDEPENDENTĂ (contencios administrativ) și aplicarea sancțiunii DUPĂ ce această instanță se pronunță. 

Mihai Ghigiu, președinte al Comisiei pentru Învățământ al Camerei Deputaților, a subliniat faptul că Regulamentul are menirea de a asigura libertatea presei, iar în acest tablou, „educația are un rol esențial dacă dorim ca această reglementare să treacă dincolo de hârtie”.

Bogdan Ciucă, președinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaților consideră EFMA „ca pe o asumare publică a unor valori în spațiul european”, iar Cristian Niculescu-Țâgârlaș, președinte al Comisiei pentru cultură și media din Senat, a afirmat că „aplicarea EFMA pornește de la o necesitate – este o reglementare europeană, iar România trebuie s-o adopte”.

Reprezentantul Ministerului Culturii a dat asigurări că instituția „susține implementarea deplină a regulamentului și va sprijini independența editorială, protecția surselor, pluralismul și combaterea ingerințelor în mass-media”, iar Ștefăniță Avramescu, președinte al Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, a subliniat faptul că „jurnaliștii trebuie să aibă toată libertatea să se exprime, întrucât nimeni un știe mai bine decât jurnaliștii ce înseamnă libertatea presei”. 

Mai departe, pe parcursul dezbaterilor, reprezentantul Consiliului Național al Audiovizualului s-a referit la „asigurarea prin prerogativele legii a libertății și pluralismului mass-mediei”, iar reprezentantul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații a menționat că instituția „sprijină cu expertiză pe zona sa de competență implementarea EFMA prin aplicarea responsabilității pentru platformele mari, care si-au depășit de mult scopul inițial pentru care au fost create”.

De asemenea, dezbaterea a abordat finanțarea de stat transperentă și echitabilă pentru media publică și privată, transparența audiențelor, implicarea organizațiilor societății civile din domeniu în procesul legislativ, recomandând și o potențială creare a unui grup de lucru (eventual interinstituțional), în vederea implementării EFMA.

Reprezentant al mediului academic, Mihnea Costoiu a relevat faptul că Universitatea Politehnica „pune la dispoziția implementării EFMA structuri și mecanisme prin care explicăm unei pături mai mari din populație care sunt instrumentele prin care se poate ajusta un mesaj”.

Reprezentanții mass-media, deopotrivă publice și prívate, au abordat, pe parcursul celor două serii ale dezbaterii, printre altele, teme ca supracontrolul, suprareglementarea, tratamentul corect din partea autorităților, independența furnizorilor de informație, înființarea unui organism de reglementare a presei care să fie alcătuit din profesioniști în domeniu, legea audiovizualului și cea de funcționare a posturilor publice, garanțiile pe care le stabilește EFMA pentru libertatea de exprimare sub raport procedural și instituțional.

UZPR cere un proces public și consultativ pentru aplicarea EFMA in Romania. „Solicităm un cadru de dezbatere deschis, fără agende ascunse, în care jurnaliștii, creatorii digitali și societatea civilă să aibă un cuvânt important de spus” a declarat Sorin Stanciu, președinte al UZPR.

În cadrul dezbaterii naționale organizate de UZPR s-a evidențiat și faptul că aplicarea Regulamentului European privind Libertatea Mass-Mediei (EFMA) nu este doar o obligație juridică pentru România, ci și o șansă strategică de a consolida un ecosistem media sănătos, credibil, funcțional. „Pentru aceasta, este esențial să construim un cadru legislativ echitabil – în special pentru furnizorii tradiționali de servicii media, care, în ciuda provocărilor digitale, rămân piloni ai informării publice. Un astfel de cadru nu trebuie să însemne doar reglementare, ci sprijin pentru un jurnalism de calitate, ancorat în responsabilitate editorială și independență. Pentru că doar o presă liberă, profesională și respectată poate contribui la ceea ce experții numesc imunitate democratică: dezvoltarea gândirii critice în societate. Într-o eră dominată de dezinformare, polarizare și manipulare digitală, gândirea critică devine o resursă de securitate publică. Iar presa profesionistă, cu reguli clare, dar corecte, este partenerul cel mai de încredere în cultivarea acestui reflex social”, au menționat moderatoarele evenimentului. 

Citește și: Reorganizare anunțată la Romsilva: Rămân 12 direcții silvice din 41 și doar 10% dintre directori

În urma dezbaterii naționale „Media Freedom Act – provocări și perspective pentru libertatea presei în România”, UZPR va elabora un document de poziție care va conține propuneri concrete privind categoriile de actori media care ar trebui incluși în reglementare, modele aplicate în alte state membre ale UE, principiile unei reglementări democratice și echilibrate, nevoia de independență instituțională în procesul de reglementare.