Un soclu pentru statuia lui Ion C. Brătianu de la Piteşti

În toamna anului 2004, la iniţiativa unor consilieri locali liberali, în frunte cu Marius Postelnicescu, Consiliul Local al Municipiului Piteşti a votat, în unanimitate, aprobarea, pentru 2005, a obiectivului de investiţii ,,Statuie I.C. Brătianu’’. Totodată, s-a deschis şi un cont oficial, pentru eventualii donatori (s-au dovedit a fi doar… trei, d-nii Tudor Pendiuc, Cornel Ionică şi Iosiv Cerbureanu, niciun liberal!). A doua zi, presa locală a consemnat evenimentul, numai că jumătate din ea a titrat că se va face statuia lui I.C. Brătianu, iar cealaltă jumătate – statuia lui I.I.C. Brătianu!

Cel mai mare punctaj l-a obținut proiectul sculptorului Lucian Irimescu

În 2005, de două ori s-a organizat licitaţie de proiecte. Punctajul cel mai mare l-a obţinut proiectul sculptorului Lucian Irimescu, din Craiova. A urmat bugetarea, prin HCL, a realizării în ghips a statuii lui Ion C. Brătianu. În mai multe rânduri, comisia (condusă de viceprimarul Cornel Ionică) s-a deplasat la Craiova, pentru a urmări stadiul lucrării. În definitiv, era o lucrare monumentală, de 4 m înălţime.
Au urmat licitaţia pentru turnarea în bronz și discuţiile despre amplasament… După ce o firmă din Arad a câştigat licitaţia pentru turnarea în bronz a statuii lui Ion C. Brătianu, comisia condusă de dl viceprimar Cornel Ionică a făcut mai multe deplasări la sediul unei vechi turnătorii austriece din Arad.

Citește și Profesorul Ion Stroe, considerat folcloristul de renume al văii Bratiei

Urma amplasarea la Piteşti. A izbucnit o veritabilă şi dură dezbatere publică pe tema locului de amplasare. Ba în spaţiul verde din faţa Colegiului Naţional ,,I.C. Brătianu’’, ba la intersecţia bulevardului I.C. Brătianu cu str. Calea Bucureşti (unde e o fântână arteziană), ba în Grădina Publică, în locul statuii ,,1907’’. A fost adus şi sculptorul Irimescu să-şi spună opinia.

A optat pentru Grădina Publică. Într-o şedinţă a Consiliului Local, dl. primar a prezentat o imagine (vedere) din prima parte a secolului XX, cu fostul bust al lui Ionel Brătianu din faţa fostei Prefecturii Argeş (Muzeul Judeţean de azi), cu precizarea că pe locul statuii ,,1907’’ s-a aflat bustul lui G. Ionnescu-Gion (mutat în curte la Colegiul ,,Brătianu’’, dar poziţionat impropriu, dispărut de tot și de acolo).
S-a votat pentru Grădina Publică şi s-a fixat ca dată a inaugurării ziua de 25 mai 2007, de Zilele Municipiului şi în cadrul Zilelor P.N.L. Argeş.

A fost făcut public și un memoriu semnat de zeci de angajaţi ai Muzeului Judeţean Argeş, în frunte cu directorul general Spiridon Cristocea, pentru păstrarea statuii ,,1907’’ la locul ei. O statuie pe al cărei soclu trona, la 18 ani de la evenimentele din 1989, o inscripţie ce înfiera capitalismul, regimul burghezo-moşieresc. Însă dl primar a rezistat presiunilor venite din multe alte părţi, mai ales de la Consiliul Județean Argeș. ,,Îl apreciez pentru ceea ce a făcut pentru ţară. Faptele rămân!’’, a repetat atunci.

Citește și Obiective turistice inedite de pe teritoriul judeţului Argeş

Au fost prezenți Mircea Ionescu-Quintus și Radu Câmpeanu

Din păcate, nu s-a putut scoate şi soclul statuii ,,1907’’, pentru a fi realizat un soclu după planul sculptorului Lucian Irimescu.
Cum dezvelirea oficială bătea la uşă, s-a acceptat, pentru moment, această soluţie de compromis. Brătianu, pe soclul existent. Cu acel prilej, în câteva nopţi, am scris şi o cărticică, ,,I.C. Brătianu, Piteştiul şi intrarea în normalitate’’, ce a fost lansată, ad-hoc, la inaugurare.

Din păcate, toate carierele de piatră de Albeşti de Muscel fuseseră pe atunci cumpărate de un celebru om de afaceri (care deţine şi Ruşchiţa) şi închise (ţinute în conservare). Am fost în zadar în acea vară la Albeşti după două plăci de piatră, pentru ca acele basoreliefuri să fie realizate şi amplasate pe soclul nou al statuii ,,1907’’, din noua locaţie… Între timp, s-au redeschis acele cariere, poate se va face ceva în acest sens.
Inaugurarea a fost la termenul fixat. Ministrul Culturii, dl Mircea Iorgulescu, deşi aşteptat, a lipsit. Au fost prezenţi, în schimb, Mircea Ionescu-Quintus, Radu Câmpeanu ori Oana Brătianu…
Ideea e că Brătianu trebuie pus pe un soclu adecvat, nu pe unul cu țărani răsculați! Sculptorul Lucian Irimescu are o propunere!

Citește și Muzeul „Brătianu”, acreditat după un an de la înfiinţare