# Declară Dragan Kesic, visiting professor la Universitatea Constantin Brâncoveanu. Pentru o universitate care se respectă, internaţionalizarea nu este o opţiune, ci o obligaţie pe care dacă nu ţi-o asumi, rişti să devii prizonier al mediocrităţii. În fapt, Uniunea Europeană sprijină financiar şi administrativ acest demers prin programe de mobilitate pentru studenţi, personal didactic şi administrativ, de care fiecare universitate profită… după potenţial. Aşa se face că Universitatea Constantin Brâncoveanu din Piteşti – o universitate relativ tânără comparativ cu alte şcoli care au avut la dispoziţie „o istorie” întreagă pentru internaţionalizare – numără astăzi 30 de acorduri bilaterale cu universităţi din întreaga Europă şi din Statele Unite ale Americii, de care au beneficiat până în prezent câteva sute de studenţi şi cadre didactice. Totuşi, internaţionalizarea este un proces în dublu sens şi ea se realizează efectiv doar atunci când universităţile primesc, la rândul lor, studenţi şi cadre didactice din străinătate.
În acest circuit al valorilor şi experienţelor interculturale se înscrie şi vizita recentă la Universitatea Constantin Brâncoveanu a profesorului universitar Dragan Kesic de la Facultatea de Management a Universităţii din Primorska, Slovenia, cel care a susţinut în luna mai a acestui an un şir de conferinţe pe tema afacerilor internaţionale şi globalizării, accentuând, la rândul său, avantajele interdependenţelor:
„Lumea este foarte deschisă acum, datorită tehnologiilor moderne şi practic totul devine mai conectat, mai aproape şi atât de evident. Astăzi, Statele Unite ale Americii  vorbesc despre competitivitate, Uniunea Europeană îşi stabileşte ca ţintă să devină economia nr. 1 a lumii, iar diferite părţi ale mapamondului se dezvoltă incredibil. În toată această goană pentru supremaţie, nu trebuie să uităm însă un aspect esenţial: securitatea socială. Din fericire, Uniunea Europeană are în vedere, într-o oarecare măsură, despre păstrarea anumitor standarde în dezvoltarea socială a naţiunilor, atitudine sănătoasă, în opinia mea, pentru că nu putem vorbi despre dezvoltare fără sistemul de sănătate, securitate socială sau educaţie…”
Iată cum vede profesorul Dragan Kesic impactul globalizării asupra mediului educaţional şi care sunt implicaţiile care-i privesc pe tinerii studenţi:
„Este foarte important ca tinerii să cunoască în profunzime ce se întâmplă, cum globalizarea le influenţează viaţa de zi cu zi în bine sau în rău şi să vadă mediul internaţional atât din perspectiva afacerilor, cât şi din cea a interdependenţelor culturale. În mod cert, îi sfătuiesc pe toţi cei care-şi propun să intre în mediul de afaceri să călătorească, să privească  pieţele de aproape, să încerce să înţeleagă comportamentul consumatorilor. Cunoaşterea lumii de la birou te duce doar până la jumătatea drumului, e important să vezi, să experimentezi, să descoperi şi apoi să-ţi asumi riscuri!”.
Pentru profesorul Dragan Kesic, întâlnirea cu studenţii Universităţii Constantin Brâncoveanu completează lungul şir de experienţe internaţionale, fapt care i-a permis să facă – în cunoştinţă de cauză – o serie de aprecieri comparative:
„După experienţa acumulată în Slovenia, SUA, Finlanda, Italia, Turcia şi multe alte locuri, pot spune că studenţii universităţii dumneavoastră sunt bine organizaţi, generoşi şi creativi. Universitatea le permite să fie astfel pentru că oferă facilităţi impresionante şi îi ajută să devină internaţionali. Sfatul meu pentru ei: Asumaţi-vă riscuri şi păşiţi în lume!”

P.S. În încercarea de a crea un profil cât mai complet al impactului internaţionalizării asupra mediului universitar, vom reveni în numerele viitoare cu detalii care privesc experienţele cadrelor didactice şi ale studenţilor argeşeni în străinătate. M.S.