# RA-APPS a cerut aproape 350 de mii de euro ca să le lase moștenitorilor în deplină posesie averea confiscată  abuziv de comunişti de la marele avocat # RA-APPS a cerut inițial și a primit 135.000 euro pentru o popicărie care nu mai există și o piscină dezafectată și mai vrea 200.000 euro  pentru o serie de „îmbunătăţiri” aduse clădirilor istorice aflate pe domeniu  # „Statul comite un abuz”, aceasta este concluzia moștenitorilor, prin vocea nepoatei Ioana Cristea Micescu

Cine și care sunt urmașii celebrului avocat

Celebrul „Complex Micești”, aşa cum apare în documentele oficiale, situat în satul Argeșelul (fost Ciumești), din comuna argeșeană Mărăcineni, a fost proprietatea de notorietate a avocatului, prof. universitar în Drept şi ministru, Istrate N. Micescu. Averea  acestuia a fost confiscată de către Stat în mod abuziv şi fără titlu, într-un context în care, după venirea comuniștilor la putere, celebrul om politic era exclus din barou, apoi arestat sub acuzația de „acțiuni de rezistență împotriva regimului de democrație populară” și condamnat, în 1948, la sentința de 20 de ani de temniță grea, condamnare care avea să-i și aducă, la vârsta de 70 de ani, moartea, în închisoarea Aiud. De 8 ani, de când instanța i-a recunoscut drept moștenitori ai averii, urmașii avocatului se luptă să intre în posesia efectivă a bunurilor confiscate de comuniști, ajunse între timp la RA-APPS. Este vorba de Anca Simionescu (succesoarea lui Roger Micescu, unul dintre fiii avocatului), de Istrate Is. Micescu (fiul avocatului, decedat recent, a cărui succesoare este Ioana Cristea Micescu) și de Elena Margarita Viforeanu Stanca Micescu, împreună cu fiica sa Andreea Vanesa Viforeanu Campos (succesoarele Anei Maria Viforeanu Micescu, fiica avocatului). 

Ce trebuie să elibereze statul din averea lui Istrate Micescu

„Noi, urmaşii săi, respectiv cei trei copii şi succesorii acestora, am intentat un proces de retrocedare a proprietăţilor conform legilor actuale ale ţării. Această acţiune legală a fost iniţiată după pronunţarea sentinţei de reabilitare a personalităţii istorice care a fost Istrate N. Micescu. Demersul juridic de retrocedare a proprietăţii s-a finalizat printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă,  pronunţată în şedinţa publică, în ianuarie 2008”, explică, pentru Jurnal de Argeș, Ioana Cristea Micescu, nepoata celebrului avocat. Sentința amintită obligă RA-APPS să lase moștenitorilor  „în deplină proprietate şi liniştită posesie, imobilul situat în comuna Mărăcineni, judeţul Argeş – Complex Micești”, compus din: peste 13 mii de ha. de teren, construcțiile vechi ale proprietarului, confiscate fără titlu, mai exact vila P+1 numită de Istrate Micescu drept „Casa Muzelor”, înconjurată, în parc, de cele trei statui – simbolicele muze, care dădeau amprenta domeniului,  castelul de vânătoare P+1 (clădirea principală, din documente RA-APPS formată din: subsol, hol-parter, etaj, mansardă), un chioșc, o cabană, o cabină poartă, un alt chioșc în cruce, capela și cavoul familiei, plus construcțiile noi, mărul unor discordii ale moștenitorilor cu RA-APPS.
„Construcțiile noi sunt acele lucrări realizate în incinta proprietăţii noastre de către Statul Român pentru satisfacerea dorinţelor preşedintelui Nicolae Ceauşescu, cel care beneficia de acest imobil inclus în patrimoniul de protocol: casă de serviciu P+1,  popicărie, centrală termică, piscină, rezervor, staţie de decantare, cabină pompe, cabină poartă”, mai spune nepoata avocatului Istrate Micescu.

Moștenitorii, puși la plată pentru construcțiile lui Ceaușescu

Toate aceste clădiri noi, identificate de raportul de expertiză omologat, „necesare sau voluptorii”, au fost…  imputate proprietarilor moștenitori. Mai exact, aceștia au fost obligați la plata sumei de 135.700 euro pentru niște adăugiri pe care, evident, nu și le-au dorit vreodată: „mă opresc doar asupra a două construcţii noi: «popicăria» şi «bazinul de înot» (cel din urmă necesar lui Nicolae Ceauşescu pentru tratarea afecţiunilor de care suferea. La recomandarea medicului s-au construit astfel de bazine pe toate proprietăţile pe care le utiliza). Celelalte obiective, construcţii noi, sunt doar anexe ale celor două”, după cum explică Ioana Cristea Micescu.

Ioana Micescu: „RA-APPS comite un abuz”

Interesant este că Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat aplică sentința nu în termenul stabilit, de trei ani, ci abia după șapte ani, timp în care business-urile dezvoltate de RA-APPS pe proprietatea familiei Micescu au continuat să aducă bani regiei, nu proprietarilor, dincolo de alte beneficii subînțelese.
„În intervalul acesta de trei ani în care aveau dreptul să intervină cu executor judecătoresc asupra tatălui meu care trăia și asupra celorlați  moștenitori, nu au intervenit, pentru că lor le mergea bine. Executarea s-a aplicat asupra mea și a celorlalți proprietari. Conform Sentinţei din 2008, RA-APPS avea tot dreptul de a aplica, prin executor judecătoresc, în termen de trei ani, conform normelor legale în vigoare, executarea proprietarilor privind despăgubirile pentru popicărie, bazinul de înot, etc. Însă, după șapte ani, atunci când RA-APPS înţelege să aplice sentinţa, comite un abuz”, mai spune Ioana Cristea Micescu.

Cum li s-au luat moștenitorilor primele 135 de mii de euro

În prezent, printr-o cunoscută casă de executori judecătorești, a fost pus sechestru extins asupra tuturor conturilor şi proprietăţilor succesorilor avocatului Istrate Micescu. Astfel, aceștia au fost forțați să plătească cele 135 de mii de euro pentru  investiții, care, fie nu mai există, fie sunt într-o stare jalnică. „Este vorba despre abuz şi pentru tardivitate, dar şi pentru că aceste construcţii noi au fost lăsate în paragină sau pentru că RA-APPS, în profitul său, le-a schimbat destinaţia. Astăzi, popicăria nu mai există. În acel loc s-a amenajat o terasă unde, în beneficiul comercial al RA-APPS, sunt invitaţi turiştii ca «în liniştea pădurii să profite de vila lui… Nicolae Ceauşescu», după cum apare pe un site de prezentare a domeniului. Bazinul de înot, abandonat, ajuns o groapă de gunoi, la numai câţiva metri faţă de terasa petrecăreţilor (nunţi, botezuri, parastase), este un adevărat pericol public. Această groapă are pe o latură adâncimea de 3 metri, după cum ne precizează expertiza omologată (exp. Pufan Petre)”, mai spune nepoata avocatului.

Pretențiile RA-APPS nu s-au terminat aici: regia mai cere alte 200.000 euro 

O întrebare firească pentru oricine s-ar arăta interesat de ceea ce se petrece la Micești este de ce RA-APPS aplică acest capăt de decizie cu tardivitate, după 7 ani. O edificare asupra acestui aspect o face tot Ioana Micescu.
„Pentru că, în tot acest timp, s-a schimbat destinaţia construcţiilor noi şi vechi în scopuri comerciale, uitând că această instituţie, prin definiţie, s-a înfiinţat ca fiind o Regie autonomă de administrare a Patrimoniului. Dacă Patrimoniul este format din imobile, în evidenţa Construcţiilor istorice şi din tezaurul Patrimoniului Naţional, cum este cazul Complexului Micești, atunci rolul RA-APPS este şi acela de conservare a acestui patrimoniu”, spune nepoata celebrului avocat.
Printr-o cerere reconvențională formulată la sentinţa 855/2008 privind restituirea proprietăţii „Complexul Micești”, RA-APPS sporeşte pretenţiile cu încă aproximativ 200.000 euro, efect al „amenajărilor şi modernizării clădirilor vechi”, cărora li s-ar fi  adus „îmbunătăţiri”.
„Afacerea este atât de senzaţională încât mă voi opri cu mai multe amănunte, deşi s-a vorbit în presa argeșeană de multe ori (mă întreb cu ce efect?) despre faptul că RA-APPS a schimbat destinaţia construcţiilor în scop comercial, având un beneficiu evident. Săracul «castel de vânătoare», rămas până în vremea lui Nicolae Ceauşescu un obiectiv de patrimoniu pentru Protocolul de Stat, e ţinta «modernizării» şi a «amenajărilor» în vederea transformării acestuia în «casă de oaspeţi». Această clădire istorică, operă a arhitectului van Saanen-Algy, autor, între altele, al clădirii Academiei Comerciale din Bucureşti, este supusă unui proiect realizat de prestigiosul R.A. Carpaţi în urma unui studiu efectuat ce face obiectul dosarului 3387/1995, beneficiar RA-APPS şi Complexul Olănești- Săvârșin, şi are ca scop, cităm din documente «îmbunătăţirea exploatării cu un minim de intervenţie. (…) O casă de oaspeţi deschisă la cât mai mulţi consumatori, prin eficientizarea spaţiului»”, mai spune Ioana Cristea Micescu.

Clădirea istorică, transformată barbar în crâşmă şi hotel

La subsolul clădirii a fost amenajată o cramă, la parter o crâșmă, iar la mansardă și etaj un hotel (modest) de trei stele. Noile amenajări n-au adus plus valoare decât din punctul de vedere al RA-APPS, pentru că în opinia moștenitorilor și a oricărui ochi critic care privește aceste intervenții, interioarele imobilului au fost pur și simplu mutilate. „În acest sens, s-a intervenit prin distrugerea pereţilor iniţiali, modernizarea prin înlocuire a șemineelor realizate de celebra firma Ruffer, cu calorifere, micşorarea camerelor, sporirea numărului băilor, una la fiecare cameră, dotarea cu gresie şi faianţă şi alte orori în total dezacord cu estetica iniţială a interioarelor. S-a adăugat o centrală telefonică tip hotel, satelit tv, s-au obţinut autorizaţiile de funcţionare turistică etc.
În logica RA-APPS, pentru toate aceste îmbunătăţiri urmează să se pretindă despăgubiri urmaşilor. Proprietarii au avut îndrăzneala să solicite după mai bine de jumătate de secol de la răpirea fără titlu, respectarea unui drept fundamental, prevăzut de Constituţie!”, spune Ioana Micescu.
La acest moment, pe proprietatea moștenitorilor se desfășoară în continuare, bine-merci, activități comerciale aducătoare de beneficii, evident nu proprietarilor acestor spații. Cum se poate acest lucru? „Cum se face că acolo se mai desfăşoară activităţi comerciale? De ce nu am fost puşi în posesie? Pentru că RA-APPS condiţionează acest act juridic de retrocedare cu plata despăgubirilor ilegale”, mai spune Ioana Micescu.

Nepoata doreşte să facă la Miceşti „un centru internaţional de teatru, pe modelul Avignon”

Nepoata avocatului Istrate Micescu, doctor teatrolog-filmolog Ioana Cristea Micescu, și-ar dori să vadă clădirile  bunicului său prinse în circuitul patrimoniului istoric şi cultural naţional. O dorință încă departe de realizare, având în vedere războaiele pragmatice pe care urmașii fostului ministru sunt forțați să le poarte prin instanțe. „Ce îmi doresc să redevină acest loc, construit de bunicul meu? Visez ca dintr-o simplă pensiune şi cârciumă, castelul de vânătoare împreună cu cele 13 ha, dintre care 7 ha pădure, ce îl înconjura, să reintre în circuitul patrimoniului istoric şi cultural naţional. Îmi doresc să pot decide pentru proprietatea familiei ca acest domeniu să devină un centru internaţional de teatru, aflat la intersecţia dintre Bucureşti, Piteşti, Sibiu, atunci când vom avea autostrăzi asfaltate. Aşa cum Franţa are Avignonul!”, încheie nepoata lui Istrate Micescu.
Material realizat de Isabela Moiceanu