Statui, monumente şi clădiri istorice reprezentative din Argeş

de | 11.07.2019 13:05 | Cultură

Statuia lui Mircea cel Bătrân din Pitești, statuia lui Neagoe Basarab din Curtea de Argeș, bustul lui Dinicu Golescu de la Goleşti, statuia lui Naum Râmniceanu de la Corbi, statuia şi bustul lui Ion Mihalache din Topoloveni sau Poarta Eroilor Argeşeni și Hanul Gabroveni din Pitești sunt câteva „monumente” argeșene pe care le prezentăm în cele ce urmează.

Statuia lui Mircea cel Bătrân din Pitești

Amplasată în centrul municipiului Piteşti, în fața Primăriei din Pitești, statuia lui Mircea cel Bătrân este o sculptură monumentală în bronz, realizată de Grigore Minea şi Aurelian Bolea. A fost dezvelită în ziua de 20 mai 1998, cu prilejul sărbătoririi primei atestări documentare a oraşului. Monumentul este impunător, voievodul Ţării Româneşti fiind înfăţişat de creatorul operei de artă în picioare, îmbrăcat în ţinută de epocă, având coroana voievodală pe cap şi mâna încleştată pe un paloş de dimensiuni impresionante. Pe soclul pe care a fost aşezată statuia se află înscris următorul text: ”Mircea cel Bătrân, Domn al Ţării Româneşti. (1386-1418)”.

Statuia lui Neagoe Basarab din Curtea de Argeș

Statuia lui Neagoe Basarab este amplasată pe platoul din faţa Mănăstirii Curtea de Argeş, fiind opera sculptoriţei Doina Lie. A fost dezvelită în anul 1969. Domnitorul este înfăţişat îmbrăcat în haine domneşti, cu coroana voievodală pe cap. Pe faţadă este săpată inscripţia: ”Neagoe Basarab. 1512-1521”.

Bustul lui Dinicu Golescu de la Goleşti

Statuia se află în Goleşti, în faţa clădirii principale din curtea conacului boieresc. Este înfăţişat în haine de epocă, purtând pe cap o căciulă specifică boierilor din vremea sa. Suita de busturi din curtea complexului muzeal este dispusă într-un rond în formă de arc, fiind înfăţişate de la stânga la dreapta busturile lui: Alexandru G. Golescu, Alexandru C. Golescu, Radu C. Golescu, Nicolae Golescu, Ştefan Golescu, Iordache Golescu, Radu Golescu, Nicolae Bălcescu şi generalul Al. Davila. Cu excepţia bustului lui Nicolae Bălcescu, suita a fost realizată în anul 1987 de către studenţii Institutului de Arte Plastice din Bucureşti. Toate busturile sunt construite din piatră de Albeşti.

Statuia lui Naum Râmniceanu de la Corbi

Din satul Corbi este originar cronicarul Naum Râmniceanu (1764-1839), care a scris în limba română o cronică a Ţării Româneşti de la întemeiere (1290) şi până la 1834, cu o descriere geografică, o cronică în greceşte referitoare la evenimentele din 1768-1810 și a consemnat date cu privire la revoluţia de la 1821 din Ţara Românească. Statuia a fost realizată de sculptorul Traian Duţă.

Statuia şi bustul lui Ion Mihalache din Topoloveni

Statuia este localizată în imediata apropiere a Liceului „Ion Mihalache” din Topoloveni. Este realizată din bronz şi a fost inaugurată în anul 2000. Bustul se află în faţa aceluiaşi liceu, a fost dezvelit în anul 1990 şi are inscripţionat: ”Ion Mihalache. 1882- 1963”. ”Dacă toţi ar înţelege şi şi-ar face datoria, faţa satelor noastre s-ar schimba în scurtă vreme. Cinste lui”. ”Nădejdea în viitor nu poate fi decât acolo unde ne-a fost salvarea, în trecutul satului românesc, viaţa ţării care a păstrat şi casa şi spiritul Ţării. Ion Mihalache”.

Poarta Eroilor Argeşeni din Piteşti

Situată în Pitești pe strada Trivale, la intrarea în fosta garnizoană a Regimentului 4 Dorobanţi, care a purtat numele Regimentul Argeş numărul 4, Poarta Eroilor a fost inaugurată în 28 septembrie 1926. Este concepută sub forma unui arc, susţinut de stâlpi masivi. Frontispiciul are inscripţionat: ”Regimentul Argeş nr. 4. Poarta eroilor 1918”. ”Morţi pentru ţară, pentru glorie şi drapel”. Pe stâlpi sunt înscrise denumirile localităţilor unde s-au desfăşurat operaţiunile militare în anii 1916-1917 şi numele a sute de militari căzuţi la datorie în campaniile din 1877-1878 şi 1916-1918. Poarta Eroilor Argeșeni a fost restaurată în anul 1971.

Hanul Gabroveni din Pitești

Construită în 1877, clădirea din strada Sfânta Vineri nr. 23 a aparţinut negustorului Hagi Hristea Vasiliu, zis Cuţitaru, fiind unul dintre cele mai cunoscute hanuri ale vremii, numit hanul Gabroveni sau Vasile Cuţitaru. Faţada construcţiei este marcată de arcada gangului, prin care se permite accesul în curtea interioară şi cele două părţi laterale, care prezintă la etaj balcoane cu o feronerie deosebită. Fostul han este ocupat azi de magazine, mici ateliere şi locuinţe modeste.

Vila Golescu din Câmpulung

Vila Ştefan Golescu, construită în anul 1909, se află situată pe strada Soldat Golescu, într-un parc cu plante exotice, declarat rezervaţie naturală şi amenajat de inginerul şi botanistul Vasile Golescu, fiul lui Alexandru Golescu-Arăpilă. Parcul ocupă o suprafaţă de jumătate de hectar de teren şi cuprinde multe plante aclimatizate la altitudinea de 600 m a Câmpulungului. Se regăsesc magnolii, doi ginko-biloba, specie de arbori foarte vechi, originali din China, sau sophora japonica, arbore din aceeaşi familie cu salcâmul, dar care înfloreşte spre toamnă şi are flori galbene.
Mai întâlnim glicine și lalele. Casa, aşezată în pantă în mijlocul parcului, cu parter și etaj, este bogat decorată cu foişor cu coloane şi parapet, cu un brâu în torsadă din piatră de Albeşti. Din anul 2004 este sediul fundaţiei Pro Patrimonio.

Casa Ştefanescu din Câmpulung

Cea mai veche construcţie civilă din Câmpulung, construită în anul 1735 este localizată în strada Republicii nr. 5 şi găzduieşte Muzeul de etnografie şi artă populară al municipiului. Casa, care este un adevărat monument de artă veche românească, a fost proprietatea familiei avocat Gheorghe Ştefanescu şi a fost restaurată după planul arhitectului câmpulungean Dumitru Ionescu Berechet, proiect premiat la Salonul oficial de arhitectură din anul 1928. Clădirea a căpătat aspect de locuinţă tipică din zona Muscel, având două etaje şi un foişor larg, cu stâlpi din lemn sculptat și acoperişul din şiţă. În interior se găsesc camere cu bolţi arcuite, uşi cu ancadramente din piatră sculptată şi ferestre cu vitralii pe teme istorice. Se păstrează căminele arhaice din teracotă smălţuită şi mobilierul rustic, specific satului muscelean. În curtea muzeului este amplasată statuia unei ţărănci ce poartă o maramă musceleană, operă a sculptorului Constantin Baraschi, originar din Câmpulung.

Vila Drăghiceanu din Câmpulung

Vila Drăghiceanu este o construcţie în stil românesc, realizată din piatră de Albeşti, aparţinând inginerului geolog Mathei Drăghiceanu, nepot după mamă al poetului Grigore Alexandrescu. Faţada principală este continuată de o terasă, cu un foişor cu stâlpi de lemn la etaj. Faţada vestică şi cele laterale prezintă un turn belvedere, bovindouri și foişoare. Casa a fost construită în anul 1902 de inginerul Drăghiceanu în amintirea soţiei sale Maria, prima femeie licenţiată în litere din România, care şi-a petrecut ultimii ani de viaţă la Câmpulung, fiind bolnavă de tuberculoză. Astăzi clădirea este sediul secţiei T.B.C. a spitalului local, fiind situată în strada Lascăr Catargiu nr. 42.

 

Articol scris de Marius Ionel

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii