Marți, 22 iulie, a avut loc la sala Transilvania din cadrul Palatului Victoria, lansarea sondajului „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research , la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Sondajul de opinie, realizat în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025, oferă o radiografie la zi a felului în care românii se raportează la perioada comunistă, aducând în prim-plan elementele de memorie colectivă care alimentează nostalgia față de fostul regim.
Metodologie: Datele au fost culese în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșanției simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categorii socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.
Remus Ștefureac – director INSCOP Research:”Raportul sugerează că nostalgia pentru comunism nu reflectă doar raportarea la trecut, ci și la eșecurile prezentului: inegalități sociale, instabilitate economică și lipsa unei perspective optimiste pentru viitor. un regim care controla totul și parțial un fenomen alimentat artificial de agresiuni informaționale provocate atât de vectori interni care se hrănesc din populism, cât și de entități externe care. proiectează în mod curent largi operațiuni de divizare, manipulare și influențare a opiniei publice din state-țintă.Cercetarea INSCOP-IICCMER indică o nevoie acută de politici publice care să abordeze nemulțumirile structurale (sărăcie, inegalități, corupție) și carențele informaționale și educaționale (cunoașterea istoriei reale). Astfel, se pot limita efectele unei nostalgii colective care poate afecta serios stabilitatea regimului democratic prin alimentarea unor repere valorice denaturate cu mituri construite prin informații trunchiate sau minciuni grosolane, exacerbate de un complex de agresiuni hibride propagate de entități ostile, de peste un deceniu, cu scopul de a provoca fracturi sociale majore, polarizare totală, neîncredere endemică și nesiguranță cronică.”
Prof.univ.dr. Daniel Șandru, Președinte executiv al IICCMER: „Ne aflăm, din păcate, într-un moment în care nostalgia este față de regimul comunist nu mai este doar o casă de opinie sau o vulnerabilitate culturală. Este, o spun răspicat, o problemă de securitate națională. scenariu. Iar acel pas se poate face, paradoxal, nu printr-o decizie majoră, ci printr-o continuare a pasivității și-au făcut datoria și-o vor face îndoiesc, în continuare. Dar nu mai este suficient. Nu putem combate revirimentul totalitar doar cu tomuri academice. Avem nevoie de acțiune. De o pedagogie a memoriei care să iasă din universități și biblioteci și să ajungă în comunități, în familii, în spațiul digital, acolo unde se formează convingerile noi generații. Dar nu putem merge mai departe fără susținere. O spun cu fermitate: avem nevoie de sprijin guvernamental și societal. Nu putem lucra eficient dacă suntem blocați în birocrație, dacă nu avem un buget adecvat și resurse umane competente.”
Direcția țării
27,4% dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție bună. 63.5% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție greșită, iar 9.1% nu știu sau nu răspund.
Sunt optimiști cu privire la direcția țării mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat, angajații la stat. Sunt pesimiști cu privire la direcția țării în special: persoanele cu educație primară, locuitorii din rural, cei cu un venit mai redus și utilizatorii TikTok.
Interesul față de perioada comunistă
14.3% dintre respondenți spun că îi interesează perioada comunistă din istoria României foarte mult, 22.5% destul de mult, 21.1% destul de puțin, iar 39.5% foarte puțin / deloc. 2.6% nu știu sau nu răspund.
Sunt interesați destul de mult și foarte mult de perioada comunistă din istoria României mai ales: bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat. Sunt destul de puțin sau foarte puțin / deloc interesați de această activitate în special: femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic, cei cu un venit mai redus și angajații la stat.
Informarea despre perioada comună
Întrebați dacă sunt de părere că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre perioada comunistă din istoria României, 37.6% dintre cei chestionați răspund cu siguranță da, 30.6% probabil că da, 14.0% probabil ca nu, iar 15.7% cu siguranță nu. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,1%.
Sunt de părere că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre perioada comunistă din istoria României în special: persoane peste 45 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat. Cred că nu au suficiente informații pentru a-și face o părere despre acest subiect mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoane cu educație primară, locuitorii din rural, cei cu un venit mai redus și utilizatorii TikTok.
Surse informare despre perioada comunistă
Întrebați care a fost principala sursă de informații despre perioada comunistă, 34,8% dintre respondenți răspund că au trăit în aceeași perioadă. 14,2% spun că au informații de la părinți, bunici sau alte rude, 7% de la școală, 5,4% din cărți sau filme documentare, 3,1% de pe internet, 2,8% din mass media (tv, ziare), 0,4% de pe rețele sociale. 0.2% menționează altă sursă de informații, 0.3% declară că nu s-au informat, iar 0.2% nu știu sau nu răspund.
Consideră faptul că au trăit în aceeași activitate în drept principală sursă de informații despre perioada comunistă specială: persoane peste 45 de ani, cele cu educație medie sau superioară și angajații la stat. Persoanele sub 45 de ani declară că au informații despre părinți, buni sau alte rude într-o proporție mai mare decât restul populației. Spun că au informații despre școală mai ales tinerii sub 30 de ani. Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București sunt categoriile care indică cel mai des cărțile sau filmele documentare drept sursă de informații.
Evaluarea regimului comunist. Lucru bun vs lucru rău
55.8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri bune, decât lucruri rele). 34.5% sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri rele, decât lucruri bune). 9.6% nu știu / nu pot aprecia, iar 0.1% nu răspund.
Sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România în special: persoane peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau rural și persoanele cu un venit mai redus. Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat cred cel mai mult că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România.
Evaluarea regimului comunist – nivel de trai
48,4% dintre cei chestionați sunt de părere că se trăiește mai bine înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 34.7% cred că se trăia mai rău, iar 13.2% că se trăia la fel. 3.7% nu știu sau nu răspund.
Sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989 mai ales:persoane peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau rural, persoanele cu un venit mai redus. Cred că trăia mai rău mai ales: bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat și angajații (indiferent de sector).
Evaluarea regimului comunist – gradul de corupție
8% dintre respondenți că era mai multă corupție înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 65.1% cred că era mai puțină corupție, iar 20.2% că era la fel de multă corupție. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,7%.
Tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat sunt categoriile care cred cel mai mult că era mai multă corupție înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent.Cred într-o proporție mai ridicată decât restul populației decât era mai puțină corupție de 1989 în prezent în special:persoane peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau rural, cu un venit mai redus.Sunt de părere că era la fel de multă corupție mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat.
Evaluarea regimului comunist – libertate
9% dintre cei intervievați sunt de părere că era mai multă libertate înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 80,9% cred că era mai puțină libertate, iar 6,8% că era la fel de multă libertate. 3.3% nu știu sau nu răspund.
Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat cred într-o proporție mai ridicată decât restul populației că era mai puțină libertate înainte de 1989 decât în prezent. Sunt de părere că era că era mai multă libertate înainte de 1989 mai ales: persoane peste 60 de ani, cele cu educație primară, persoane cu un venit mai redus.
Evaluarea regimului comunist – siguranță publică
71% dintre respondenți că era mai multă siguranță publică înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 12.1% cred era mai puțină siguranță publică, 10.8% că era la fel de multă siguranță publică. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,1%.
Consideră că era mai multă siguranță publică înainte de 1989 mai ales:persoane peste 60 de ani, cele cu educație primară, persoane cu un venit mai redus. Cred că era mai puțină siguranță publică în special:tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat.
Evaluarea regimului comunist – acces servicii de sănătate
48.6% dintre cei chestionați sunt de părere că accesul la servicii de sănătate era mai ușor înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 22.7% cred că accesul la servicii de sănătate era mai greu, iar 21% că accesul la serviciile de sănătate era la fel. 7.8% nu știu sau nu răspund.
Sunt de părere că accesul la servicii de sănătate era mai ușor înainte de 1989 mai ales: persoanele peste 45 de ani, cele cu educație primară sau medie, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus. Cred că accesul la serviciile de sănătate era mai greu în perioada comunistă mai ales: persoanele sub 45 de ani,cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat, utilizatorii Instagram. Persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mic cred într-o proporție mai ridicată decât restul populației că accesul la serviciile de sănătate era la fel.
Evaluarea regimului comunist – acces educație de calitate
49.9% dintre respondenți sunt de părere că accesul la educație de calitate era mai ușor înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 32.8% cred că accesul la educație de calitate era mai greu, iar 13.2% că accesul la educația de calitate era la fel. 4% nu știu sau nu răspund.
Sunt de părere că accesul la educație de calitate era mai ușor înainte de 1989 mai ales: persoanele peste 45 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus. Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și urbanul mare, persoanele cu un venit mai ridicat cred într-o proporție mai mare decât restul populației că accesul la educație de calitate era mai greu în perioada comunistă decât în prezent.
Evaluarea regimului comunist – eficiență instituții stat
57% dintre respondenți. că instituțiile statului erau mai eficiente înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 17.5% cred că instituțiile statului erau mai puțin eficiente, iar 15.1% că instituțiile statului erau la fel de eficient. Ponderea non-răspunsurilor este de 8,6%.
Cred că instituțiile statului erau mai eficiente înainte de 1989 în special: persoane peste 60 de ani, cele cu educație medie, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus, angajații la stat. Persoanele sub 45 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și urbanul mare, persoanele cu un venit mai ridicat cred sunt de părere într-o proporție mai ridicată decât media că instituțiile statului sunt mai puțin eficiente în perioada comunistă decât în prezent.
Evaluarea regimului comunist – calitatea mâncării
85.1% dintre participanții la sondaj sunt de părere că mâncarea era mai sănătoasă înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 5.7% cred că mâncarea era mai puțin sănătoasă, iar 6.5% că mâncarea era la fel de sănătoasă. 2.6% nu știu sau nu răspund.
Sunt de părere că mâncarea era mai sănătoasă înainte de 1989 mai ales persoanele cu educație primară și cele cu un venit redus.
Evaluarea regimului comunist – grija statului față de cetățeni
În opinia a 66.4% dintre respondenți, statul avea mai multă grijă de cetățean înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 16.2% sunt de păr că statul avea mai puțină grijă de cetățean, iar 12.9% statul se comporta la fel față de cetățean. Ponderea non-răspunsurilor este de 4,5%.
Persoanele peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus cred cel mai mult că statul avea mai multă grijă de cetățean înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat cred într-o proporție mai mare decât restul populației că statul avea mai puțină grijă de cetățean în perioada comunistă.
Evaluarea regimului comunist – producție
68.5% dintre participanții la sondaj sunt de părere că se produc mai multe decât în prezentul înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 21.9% cred că se produce mai puțin decât în prezent, iar 6.5% că se producea la fel ca în prezent. 3.3% nu știu sau nu răspund.
Sunt de părere că se produc mai multe decât în prezent în special: bărbații, persoane peste 60 de ani, persoane cu un venit mai redus. Tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București și persoanele cu un venit ridicat sunt categoriile care cred într-o proporție mai mare decât restul populației înainte de 1989 se produce mai puțin decât în prezent.
Evaluarea regimului comunist – promovare valori morale
În opinia a 48.2% dintre respondenți, înainte de 1989 se promovează mai multe valori morale decât în prezent. 23,7% sunt de părere că se promovează mai puțin valori moral decât prezent, iar 18,8% că se promovează aceleași valori morale ca și în prezent. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,2%.
Nu există variații majore în rândul celor care cred că se promovează mai multe valori morale decât în prezent. Tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București și persoane cu un venit ridicat cred într-o proporție mai mare decât restul populației că se promovează mai puține valori morale decât în prezent.
Evaluarea regimului comunist – întrajutorare între oameni
80.4% dintre respondenți cred că oamenii se ajută mai mult unii pe alții înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 4.1% oamenii se ajutau mai putin unii pe altii, iar 14.3% oamenii se ajutau la fel si atunci si acum. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,3%.
Sunt de părere că oamenii se ajută mai mult unii pe alții în perioada comunistă decât în prezent în specialiști: peste 45 de ani, cele cu educație primară sau medie, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus. Sunt de părere că oamenii se ajută la fel și atunci și acum mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat.
Evaluarea regimului comunist – bogăția țării
77.2% dintre români cred că înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în timp ce 18.4% știu că era o țară mai săracă decât în prezent. 4.4% nu știu sau nu răspund.
Persoanele peste 45 de ani, cele cu educație primară sau medie, locuitorii din rural, cu un mai redus cred într-o proporție mai mare decât restul populației înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în prezent.Consideră că România era o țară mai săracă decât în prezent în special: tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat.
Evaluarea regimului comunist – reputația externă a țării
73.2% participanții la sondaj sunt de părere că înainte de 1989 România era o țară mai respectată în plan extern, în timp ce 18.1% află că era o țară dintre mai puțin respectată în plan extern. 8.7% nu știu sau nu răspund.
Sunt de părere că înainte de 1989 România venit era o țară mai respectată în plan extern mai ales: persoanele cu educație primară, locuitorii din rural și cei cu un mai redus. Sunt de părerea contrarie mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat.
Evaluarea regimului comunist – nivel poluare
38.3% dintre români cred că înainte de 1989 România era o țară cu mai multă poluare generată de industrie, în timp ce 52,8% știu că era o țară cu mai puțină poluare generată de industrie. 8.9% nu știu sau nu răspund.
Cred că înainte de 1989 România era o țară cu mai multă poluare generată de industrie în special: bărbații, persoane cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare, persoane cu un venit mai ridicat. Sunt de părerea contrarie mai ales: femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și din rural, cei cu un venit mai redus.
Responsabilitatea regimului comunist pentru abuzuri și crime
52% dintre respondenți. Că regimul comunist din 1989 este responsabil de abuzuri și crime, în timp ce 23.7% sunt de părere contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 17,1% din total eșantion.
Consideră că regimul comunist dinainte de 1989 este responsabil de abuzuri și crime în special: persoane cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu venituri ridicate. Sunt de părere contrarie mai ales: persoanele cu studii perimare, locuitorii din mediul rural și cei cu venituri foarte mici.
Pedepsire responsabilii pentru crime și abuzuri
14.3% din cei chestionați cred că responsabilii pentru crime și abuzurile regimului comunist au fost pedepsiți de justiție, în timp ce 41.6% cred că nu, iar 3.3% nu știu să nu răspund.
Cred că responsabilii pentru crime și abuzurile regimului comunist au fost pedepsiți de justiție într-o proporție mai ridicată decât restul populației: persoanele cu venituri mici, locuitorii din mediul rural și cei cu studii primare.La polul opus sunt de părere contrarie în special: persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații la stat și cei cu un venit mai ridicat.
Viața în timpul regimului comunist
96.1% dintre respondenți declară că au auzit despre faptul că „Anumite alimente se cumpără pe cartelă în cantități limitate, iar altele nu se găsesc aproape deloc în magazine” în timpul regimului comunist. 3.9% spun că nu au auzit despre acest lucru. 94.4% dintre cei chestionați cred acest fapt este adevărat, 1% că este fals, iar 0.7% nu știu / nu pot aprecia.
92.1% dintre români declară că au auzit despre faptul că „Deplasările în străinătate erau restricționate” în timpul regimului comunist. 7.9% spun că nu au auzit despre acest lucru. 88.6% dintre cei chestionați cred acest fapt este adevărat, 2.4% că este fals, iar 1.2% nu știu / nu pot aprecia.
95.1% dintre cei intervievați au declarat că au auzit despre faptul că „Programul TV era limitat la câteva ore pe zi” în timpul regimului comunist. 4.9% spun că nu au auzit despre acest lucru. 93.7% dintre cei chestionați cred acest fapt este adevărat, 0.9% că este fals, iar 0.5% nu știu / nu pot aprecia.
76.1% dintre cei chestionați declară că au auzit despre faptul că „Accesul la orice funcție de conducere era permis doar membrilor de partid” în timpul regimului comunist, în timp ce 23.9% spun că nu au auzit despre acest lucru. 71.9% dintre cei chestionați cred că acest fapt este adevărat, 2.6% cred că este fals, iar 1.6% nu știu / nu pot aprecia.
Declară faptul că au auzit despre faptul că„Accesul la funcția de conducere era doar membri de partid”în timpul regimului comunist în special: persoane între 45 și 59 de ani și cei cu educație superioară. Spun că nu au auzit despre acest fapt mai ales: persoane între 18 și 29 de ani, cei cu studii primare și locuitorii din urbanul mic.
Consideră că este adevărat că„Accesul la orice funcție de conducere era permis doar membrilor de partid”în timpul regimului comunist mai ales: persoanele între 40 și 59 de ani și cei cu studii superioare.
85.6% dintre participanții la sondaj declară că au auzit despre faptul că „Erai obligat să prezinți locul de muncă repartizat la terminarea școlii/facultății, chiar dacă era în ceaaltă parte a țării” în timpul regimului comunist, în timp ce 14,4% spun că nu au auzit despre acest lucru. 83.3% dintre cei chestionați cred că acest fapt este adevărat, 1.8% cred că este fals, iar 0.6% nu știu / nu pot aprecia.
Spun fapt că au auzit faptul că„Erai obligat să te prezinți la locul de muncă repartizat la terminarea școlii/facultății, chiar dacă era în ceaaltă parte a țării”în timpul regimului comunist în special: persoane de peste 60 de ani, și cei cu venituri mici. Spun că nu au auzit despre acest fapt într-o măsură mai mare decât restul populației: tinerii sub 30 de ani și persoane cu studii primare.
Cred că este adevărat că„Erai obligat să prezinți locul de muncă de repartizat la terminarea școlii/facultății, chiar dacă era în ceaaltă parte a țării”în timpulregimului comunist cu mai ales persoane de peste 60 de ani.
82% dintre români declară că au auzit despre faptul că „Sute de mii de români au fost omorâți și torturați în închisorile comuniste” în timpul regimului comunist, în timp ce 18% spun că nu au auzit despre acest lucru. 72.6% dintre cei chestionați cred că acest fapt este adevărat, 3.7% cred că este fals, iar 5.7% nu știu / nu pot aprecia.
Declara că au auzit de fapt că„Sute de mii de români au fost omorâți și torturați în închisorile comuniste”în timpul regimului comunist într-o măsură mai mare decât restul populației: persoane cu studii superioare și cei cu un venit ridicat. Spun că nu au auzit în special: persoane cu studii primare și cei cu un venit mai scăzut.
Consideră că este adevărat că„Sute de mii de români au fost omorâți și torturați în închisorile comuniste”cu precădere: persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat.
Pierdere identitate culturală
71,3% dintre români au sentimentul că România și-a pierdută identitatea culturală în ultimele decenii, în timp ce 24,6% nu au acest sentiment. Ponderea non-răspunsurilor este de 4,1% din total eșantion.
Spun că au sentimentul că România și-a pierdut identitatea culturală în ultimele decenii mai ales: persoanele cu studii primare și cei cu venituri mai reduse. Declară că au sentimentul că România nu și-a pierdut identitatea culturală în ultimele decenii în special: persoane cu studii superioare, locuitorii din București, persoane între 18 și 29 de ani și persoane cu venituri mai ridicate.
Comparație produse culturale. Comunism vs prezent – Filme
75.1% dintre respondenți că în perioada comunistă, comparativ cu situația din prezent, filmele produse în România erau mai bune. 12.8% sunt de părere că acestea erau mai proaste, iar 11.6% nu știu / nu pot aprecia.
Persoanele de peste 60 de ani, cu studii medii, locuitorii din mediul rural și cei cu venituri reduse sunt categoriile de populație care au grijă în cea mai mare măsură că filmele românești în perioada comunistă erau mai bune decât cele din prezent. Sunt de părerea contrarie mai ales: tinerii sub 30 de ani, oameni cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu venituri mai ridicate.
Comparație produse culturale. Comunism vs prezent – Emisiuni
58% dintre români cunosc că emisiunile de divertisment din perioada comunistă erau mai bune comparative cu cele din prezent, în timp ce 24.5% sunt de părere că erau mai proaste. Ponderea non-răspunsurilor este de 17,1%.
Persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din urbanul mic și mediul rural și cei cu venituri reduse cred într-o măsură mai mare decât restul populației că emisiunile de divertisment din perioada comunistă erau mai bune. Sunt de părere emisiunile de divertisment din perioada comunistă erau mai proaste mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și urbanul mare și persoanele cu venituri ridicate.
Comparație produse culturale. Comunism vs prezent – Muzică
71.8% dintre participanții la sondaj despre muzica românească era mai bună în perioada comunistă, comparativ cu cea din prezent. 14% sunt de părere că era mai proastă, iar 13.8% nu știu / nu pot aprecia.
Femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educația primară și persoanele cu venituri reduse cred într-o măsură mai mare decât restul populației că muzica românească era mai bună în perioada comunistă comparativă cu cea de acum. Sunt de părerea contrarie mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoane cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu venituri ridicate.
Opinia despre Nicolae Ceaușescu
66.2% dintre români sunt de părere că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, în timp ce 24.1% că a fost un lider rău. 7.8% nu știu, iar 2% nu răspund.
Consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România în special: persoane de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural și persoanele cu venituri reduse. Sunt de părerea contrarie mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoane cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare și cei cu venituri ridicate .
Sursă de informare
41.2% din respondenți obișnuiesc să se informeze cel mai des de la posturile de televiziune, 22.8% de pe rețelele de socializare (Facebook, Instagram, TikTok, etc) și 20.3% de pe site-urile de știri. Se informează din ziare și reviste 7,1%, iar de la posturile de radio 5,3%. 3.2% nu știu sau nu răspund.
Persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural și persoanele cu venituri reduse declară că se informează cel mai des de la posturile tv. Se informează de pe rețelele sociale în specialiști sub 45 de ani. Utilizează ca sursă principală de informare site-urile de știri mai ales: persoane sub 45 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu venituri mai ridicate și angajații la privat.
Partide cu mesaje pro-comunism
57.8% dintre participanții la sondaj sunt de părere că în acest moment în România există partide sau formațiuni politice care au mesaje pro-comunism. 26.7% cred că nu există astfel de partide, 15% nu pot aprecia, iar 0.6% nu răspund.
Consideră că în România există partide sau formațiuni politice care au mesaje pro-comunism în special: tinerii sub 30 de ani, oameni cu studii superioare, cei cu venituri ridicate și angaja la stat. Sunt de părerea contrarie mai ales: bărbații, locuitorii din București și angajații la privat.
Citește și:
- Sorin Vasilescu, şeful secţiei de Medicină Internă a SJUP: „Aproape că nu este zi în care să nu diagnosticăm o formă de cancer”
- Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (49). Deputatul Bogdan Velcescu: „Le fac o interpelare în Parlament!”
- Ideea lui Dumitru Grecu, patronul de la „Valea cu Peşti”, prezentată ministrei Mediului: „Cu ocazia relocărilor ar putea să sterilizeze ursoaicele”
0 Comentarii