Măine se împlineşte un an de la primul caz de infectare cu SARS CoV 2 în ţara noastră. În seara zilei de 26 februarie 2020, fostul ministru al Sănătăţii, Victor Costache, şi secretarul de stat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, anunţau că a fost depistat, la noi, pacientul zero infectat cu noul coronavirus. Era vorba despre un tânăr din judeţul Gorj care intrase în contact cu un italian din localitatea Rimini, bolnav de Covid-19. La scurt timp a fost declarată oficial pandemia de coronavirus, de către OMS. De atunci ne-am confruntat cu un carusel al Covid-19 în privinţa numărului zilnic de infectări, cu o creştere alarmantă în unele luni a persoanelor internate la ATI, cu o mulţime de date şi informaţii oficiale, cu o explozie de fake-news, dar şi cu bâlbe din partea decidenţilor politici, care ar fi trebuit să ia măsuri coerente, menite să aducă încrederea cetăţenilor în cei responsabili cu diminuarea pandemiei.

Citește și: Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș atenționează: Industria HoReCa este îngenuncheată! SALVAȚI industria HoReCa!

Luate prin surprindere, autorităţile noastre nu au reuşit tot timpul să se coordoneze, izbucnind, periodic, scandaluri la nivel de ministere şi şefi de spitale, precum şi discuţii contradictorii şi proteste care s-au finalizat inlcusiv cu demisii şi schimbări din funcţii.

În plan economic, criza sanitară a obligat la digitalizarea întregii activităţi, având atât câştigători (în special comerţul online, firmele de curierat, de logistică, de distribuţie, cele din domeniul produselor farmaceutice şi medicale, precum şi cele din domeniul construcţiilor), cât şi pierzători (antreprenorii din turism, HoReCa şi companiile care produc pentru export).

Cazuri noi Covid pe zi în România

La aproape un an de pandemie, România înregistrează un total de 788.048 de cazuri de persoane infectate, 731.049 de pacienţi vindecaţi, 20.086 decese, 5.961.208 teste RT-PCR efectuate, 270.740 de teste rapide antigenice, dar şi peste 850.000 de persoane vaccinate din etapele I şi II, cu cele trei tipuri de vaccin aprobate până acum de Comisia Europeană: Pfizer-BioNTech, Moderna şi Astra Zeneca. Aproape 81% dintre persoanele vaccinate au primit doze Pfizer, 10% – Astra Zeneca şi 9% – Moderna.

• Economia, afectată de instituirea stării de urgenţă

Evoluţia pandemiei nu a fost una galopantă în primele luni, aşa cum se aşteptau specialiştii din domeniul epidemiologic, un factor esenţial în diminuarea răspândirii rapide a noului coronavirus în acea perioadă avându-l decretarea, în 16 martie, a stării de urgenţă de către preşedintele Klaus Iohannis, stare ce avea să fie prelungită şi menţinută până în 15 mai când s-a intrat în starea de alertă.

Practic, între 26 februarie 2020 şi 16 martie 2020, în ţara noastră fuseseră confirmate 168 de cazuri de persoane infectate cu virusul Covid-19, iar dintre acestea, 9 au fost declarate vindecate şi externate.

De asemenea, din cele 168 de cazuri, cele mai multe au fost semnalate la începutul lunii martie 2020 în Bucureşti, după ce un fost ofiţer în rezervă al Ministerului de Interne s-a internat la Spitalul Dimitrie Gerota, fără să le spună cadrelor medicale că a călătorit peste hotare, pentru a i se face şi testul anti-Covid.

În 13 martie, am consemnat primul caz de infectare cu Covid-19 în rândul politicienilor. A fost vorba despre senatorul liberal Vergil Chiţac – actualul primar al municipiului Constanţa – care, ulterior infectării, fără să ştie că este pacient asimptomatic, a participat la o întâlnire a liderilor PNL. În urma acestei întâlniri, toţi membrii guvernului Orban au intrat în carantină. De fapt, din această cauză, al doilea guvern Orban a fost învestit în funcţie, inedit, de Parlament, în 14 martie, pe repede-înainte, după audierea în sistem online a membrilor viitorului Cabinet.

Decretarea de către preşedintele Klaus Iohannis a stării de urgenţă în 16 martie a adus, în următoarele 60 de zile, un set de 12 ordonanţe militare emise de ministrul de Interne de la acea vreme, Marcel Vela, în urma deciziilor luate de Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă condus de premierul Ludovic Orban.

Prin ordonanţele militare a fost restricţionată drastic deplasarea cetăţenilor în interiorul şi exteriorul localităţilor, atât în timpul zilei, cât şi în timpul nopţii, a fost introdusă declaraţia pe propria răspundere, a fost suspendată activitatea economică din mai multe domenii neesenţiale, au fost închise teatre, cinematografe, instituţii de cultură, arene sportive, săli de sport, parcuri, restaurante, hoteluri, baruri şi cluburi, a fost introdusă obligativitatea măştii de protecţie în spaţiile închise, au fost carantinate localităţi întregi – Suceava şi Ţăndărei s-au numărat printre primele -, s-a dispus izolarea şi carantinarea forţată a persoanelor simptomatice şi asimptomatice şi s-a instituit o serie de amenzi contravenţionale care ulterior au fost declarate ilegale de către Curtea Constituţională a României. Educaţia a trecut în sistem online, deşi unităţile de învăţământ şi elevii nu erau pregătiţi pentru acest lucru.

Citește și: Tehnologia GPL, integrată de inginerii români și instalată la Uzinele Dacia din Mioveni

Toate aceste ordonanţe care au paralizat activitatea economică din ţara noastră şi-au pus amprenta negativă asupra mai multor sectoare de activitate, în special în domeniul HoReCa, turismului, şi a unor ramuri din industria naţională, în special asupra celor în care majoritatea producţiei este exportată. De impactul negativ al închiderii, prin ordonanţele militare, a centrelor comerciale şi mall-urilor, au avut parte şi multe dintre întreprinderile mici şi mijlocii, mediul privat de afaceri fiind afectat atât pe verticală cât şi pe orizontală. Aproape un milion de angajaţi au intrat în şomaj tehnic, măsura respectivă fiind susţinută financiar în proporţie de 75% din bugetul de stat, măsură în care se mai află, din păcate şi acum, la un an de pandemie, mulţi dintre angajaţii din sectorul HoReCa şi din turism.

Singurele companii de stat care păreau să treacă bine peste starea de urgenţă erau cele care se ocupau de importul echipamentelor medicale şi de protecţie sanitară, dar ulterior s-a dovedit că toate contractele încheiate cu instituţiile publice au fost făcute cu fraudarea bugetului de stat, aşa cum reiese din raportul întocmit de Curtea Conturi anul trecut cu privire la achiziţiile publice din perioada 16 martie-15 mai 2020. Reprezentanţii unor companii – de exemplul Unifarm SA – sunt urmăriţi penal de procurorii anticorupţie pentru faptele semnalate în respectivul raport.

• IMM Invest, prima gură de oxigen pentru mediul privat

Tot în perioada stării de urgenţă, guvernul Orban a iniţiat şi adoptat programul IMM Invest – prin OUG 42/2020 – destinat sprijinirii antreprenorilor mici şi mijlocii în obţinerea creditelor bancare pentru derularea activităţii şi pentru capitalul de lucru, garanţia oferită de stat băncilor fiind de maximum 90% din valoarea creditării. Conform programului, IMM-urile au putut accesa credite între 500.000 lei şi 10 milioane lei, cu dobânzi subvenţionate 100% de către stat şi cu garanţii acordate de stat, prin intermediul FNGCIMM, până la maximum 90% din creditul acordat. Valoarea totală iniţială a programului a fost de 15 miliarde lei, iar cererile s-au depus online. Ulterior, Comisia Europeană a aprobat majorarea plafonului total la 20 miliarde lei.

Mai mult, autorităţile au stabilit ca, din cauza faptului că veniturile cetăţenilor au fost afectate de pandemie şi de cele două luni de stare de urgenţă în care au stat acasă, plata ratelor la creditele bancare să fie amânată până la sfârşitul anului trecut, măsura fiind prelungită ulterior până la 15 martie 2021. De amânarea plăţii ratelor bancare, pe lângă cetăţeni, au beneficiat şi persoanele juridice, şi chiar şi restanţierii dacă au ajuns la zi cu plata ratelor bancare până la data depunerii solicitării de amânare a plăţii. Din păcate, dobânda aferentă sumelor amânate la plată va fi capitalizată la principal, cu excepţia creditelor ipotecare.

Citește și: Frații Pavăl de la Dedeman se asociază cu frații Dragomir din Pitești

După cele două luni de stare de urgenţă, în 15 mai s-a instituit starea de alertă, care a fost prelungită neîntrerupt, la fiecare 30 de zile, de atunci şi până acum, din cauza situaţiei epidemiologice privind numărul mare de infectări cu Sars-Cov 2. În prima lună de stare de alertă, autorităţile au decis o relaxare rapidă a măsurilor din starea urgenţă, aşa că au dispus anularea obligativităţii întocmirii declaraţiei pe propria răspundere pentru deplasările în interiorul localităţii, permiterea cu declaraţie a activităţilor în aer liber desfăşurate în afara localităţii, inclusiv efectuarea de trasee turistice montane, redeschiderea activităţii saloanelor de coafură şi frizerie, precum şi a magazinelor care au intrarea direct din stradă, şi redeschiderea parcurilor. Mai mult, de la 1 iunie 2020, au fost redeschise terasele, iar de la 15 iunie a fost reluată activitatea în mall-uri, dar fără restaurante şi fără locurile de joacă, măsură urmată de permiterea petrecerilor privat cu un număr restrâns de persoane. Mai mult, elevii din anii terminali s-au dus, opţional, la şcoală, începând cu 12 iunie la cursurile de pregătire a examenelor naţionale, restul educaţiei desfăşurându-se în mediul online. Din păcate, restricţiile incluse printre măsurile de relaxare nu au fost respectate de cetăţeni, iar numărul cazurilor de noi infectaţi cu Covid-19 a crescut, în ultima jumătate a lunii iunie. Practic, în perioada 15 iunie-30 iunie, s-au înregistrat zilnic între 275 şi 460 de persoane infectate, cu un vârf în ultima săptămână a lunii iunie.

În aceeaşi lună, Guvernul aproba un memorandum privind programul de susţinere a companiilor mari, pentru asigurarea capitalului de lucru şi a investiţiilor. Conform documentului, plafonul a fost stabilit la 8 miliarde lei (la începutul lunii iulie, Comisia Europeană a stabilit că acesta va fi de doar 4 miliarde lei), iar ministrul Finanţelor Publice, Vasile Cîţu, ne asigura că programul va avea un efect de multiplicare de aproape 28 miliarde lei în economie. Beneficiarii garantării creditelor bancare urmau să fie persoane juridice de drept privat înfiinţate în baza Legii societăţilor numărul 31/1990 republicată cu completările şi modificările ulterioare, care au cifre de afaceri peste 20 de milioane de lei în anul 2019.

• OUG 130/2020, trei măsuri cu probleme în implementare

La mijlocul lunii iunie, Executivul decidea ca firmele din domeniul HoReCa să fie scutite de la plata impozitului specific pentru o perioadă de 90 de zile, care se adaugă la perioada anterioară de 60 de zile a stării de urgenţă. Plata acestui impozit urma să fie făcută până la data de 25 octombrie 2020, ulterior acest termen fiind amânat pentru anul 2021 tot prin ordonanţă de urgenţă. De asemenea, tot firmele din domeniul HoReCa, în special cele din zona turistică şi de hoteluri, restaurante, cafenele care deţin în administrare proprietăţi pe plajă, în baza aceluiaşi act normativ, au fost scutite de una dintre cele trei tranşe de plată la care aveau obligaţia pentru anul 2020.

Citește și: Programul de economisire pentru populație -TEZAUR- continuă

În plin sezon estival, guvernul Orban adopta OUG 130/2020, prin care acorda granturi de 2000 euro nerambursabili pentru microîntreprinderi, granturi pentru capital de lucru şi granturi pentru investiţii, aşa numite-le măsuri 1, 2 şi 3 pentru microîntreprinderi. De atunci şi până acum, ordonanţa respectivă a cunoscut mai multe modificări: OUG 174/2020 şi OUG 199/2020, iar din ea au fost aplicate parţial doar măsurile 1 şi 2.

Din cauza criteriilor introduse în aceste acte normative, o vreme îndelungată, foarte multe dintre cele peste 70.000 de IMM-uri din ţara noastră nu au avut acces la fondurile respective. Astfel că, deşi prin măsura 1 se dorea finanţarea a 50.000 de microîntreprinderi, din cauza restricţiei privind codurile CAEN introduse în ordonanţa de urgenţă, au beneficiat de o parte din totalul fondurilor alocate, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Economiei în 19 februarie 2021, doar 19.537 de firme din cele 29250 de solicitări depuse. La fel este situaţia şi pentru măsura 2 – granturi pentru capital de lucru, pentru care au fost transmise 22.226 de aplicaţii, în valoare de 5.246.397.727 lei. Dintre acestea, aproape 20.000 au fostr procesare şi s-au semnat până acum contracte de finanţare cu doar 3105 de firme, pentruo valoare totală de peste un miliard lei.

În privinţa măsurii 3 – granturi pentru investiţii, situaţia este dramatică, ţinând cont că modul în care a putut fi accesată aplicaţia şi mai ales informaţiile din cursul procedurii de depunere a proiectelor se află în anchetarea procurorilor anticorupţie. Pentru această măsură au aplicat

27.736 de firme, dar până acum niciuna dintre ele nu a semnat vreun contract de finanţare şi nu a primit niciun ban din sumele solicitate. De altfel, în urma declanşării anchetei DNA este greu de crezut că IMM-urile vor beneficia prea curând de finanţare pe măsura 3, din fondurile europene.

Mai amintim că tot pentru redresarea companiilor afectate de pandemie, Guvernul Orban a aprobat anul trecut în perioada iulie-octombrie programele IMM Leasing şi IMM Factor, precum şi finanzarea kurz-arbeit. Din păcate şi aceste programe s-au lovit de aceeaşi problemă: tergiversarea finanţării solicitărilor depuse, astfel că firmele au fost nevoite să cheltuie din bugetul propriu şi să aştepte luni întregi decontarea sumelor respective de către Guvern.

• Restricţii dure în starea de alertă, localităţi carantinate

Toamna anului trecut a fost marcată de o explozie a numărului de cazuri de infectări cu Covid-19, pe fondul măsurilor de relaxare luate în timpul sezonului estival de către Guvern, dar şi a tergiversării aprobării de către Parlament a implementării deciziei CCR privind internarea, izolarea şi carantinarea pacienţilor de Covid-19. Gradul de infectare a crescut odată cu începerea anului şcolar şi după desfăşurarea alegeirlor locale din 27 septembrie, iar vârful acestuia a fost consemnat în luna noiembrie când a fost depăşit pragul de 10.000 de cazuri, ajungând chiar la 10.269 de cazuri în 18 noiembrie. De aceea, Guvernul a înăsprit măsurile din starea de alertă. Astfel, au fost restricţionate deplasările pe timpul nopţii, a fost închisă activitatea la interior a restaurantelor, barurilor, cafenelelor şi cluburilor, a fost restricţionată drastic activitatea în pieţe – chiar au fost închise pentru 30 de zile cele de la interior -, a fost introdusă obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile publice şi au fost carantinate foarte multe localităţi care au intrat sub incidenţa codului roşu – peste 6 infectări la o mie de persoane.

Toate aceste măsuri şi-au făcut efectul la sfârşitul anul trecut şi în primele luni ale anului 2021, fapt care a dus la o scădere importantă a numărului de infectări, precum şi a indicelui pentru fiecare localitate, ceea ce a permis, în a doua parte a lunii ianuarie, reluarea activităţii la interior a unităţilor de alimentaţie publică din domeniul HoReCa, cu respectarea măsurilor de protecţie.

Citește și: Regina Elisabeta a II-a îi îndeamnă pe britanici să se vaccineze: „Vă veţi simţi protejaţi”

În acest moment, din punct de vedere al numărului de infectări zilnice, ne aflăm pe un platou, cu o medie de maximum 2500 infectări pe zi, fapt la care a contribuit, începând cu 27 decembrie 2020, şi campania naţională de vaccinare. Dacă în prima etapă au fost vaccinate cadrele medicale, în etapa a doua, demarată în 15 ianuarie şi în care ne aflăm în prezent, sunt vaccinate persoanele vârstnice, bolnavii cronici şi personalul ce desfăşoară activităţi esenţiale, dar şi cadrele didactice, a căror vaccinare a început ieri.

Prin prisma faptului că au fost vaccinate până acum peste 850.000 de persoane cu vaccinurile aprobate de Comisia Europeană – Pfizer, Moderna şi Astra Zeneca – şi că a scăzut drastic, comparativ cu toamna trecută, rata zilnică de incidenţă, la 8 februarie a fost reluat în format fizic, în majoritatea localităţilor din ţară, procesul educaţional în unităţile de învăţământ, el fiind restricţionat doar în oraşele şi comunele aflate în scenariul galben sau roşu în privinţa numărului de infectări.

Ar mai fi de menţionat că, la finalul anului trecut, Guvernul a prelungit măsura şomajului tehnic şi a flexibilizat programul de muncă numit Kurzarbeit, până la 30 iunie 2021. De asemenea, a fost adoptată ordonanţa de urgenţă pentru compensarea pierderilor din industria HoReCa, în cuantum de 20% din diferenţa dintre cifra de afaceri din 2020 şi cea înregistrată în 2019.

Incapacitatea sistemului sanitar de a face faţă unei pandemi cum este cea pe care o traversăm a ieşit la iveală mai cu seamă în 15 noiembrie 2020 şi, respectiv, 29 ianuarie 2021, când două dintre spitalele Covid din ţară s-au confruntat cu incendii puternice în urma cărora şi-au pierdut viaţa mai mulţi pacienţi internaţi în unităţile respective. Tragediile de la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ şi de la Spitalul Matei Balş din Capitală, care s-au soldat în total cu 32 de persoane decedate, au arătat încă o dată starea precară în care se află sistemul public de sănătate, nevoia de investiţii masive în acest sector de activitate, dar şi fuga de responsabilitate a decidenţilor politici şi a unor demnitari.

La un an de la primul caz de Covid-19 din ţara noastră se poate spune că, dacă pandemia ne-a găsit nepregătiţi şi expuşi total în faţa pericolului, evoluţia ei ne-a arătat hibele sistemului medical, politic şi social cu care se confruntă ţara noastră, la 31 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989 şi la 14 ani de la intrarea în Uniunea Europeană.

Articol preluat din ziarul bursa.ro