Eliminarea timbrului de mediu, inițiativă care a dus la o invazie a autoturismelor vechi, poluante și nesigure pe piața autohtonă de profil dar și lipsa din ce în ce mai accentuată a forței de muncă tinere dar și a celei calificate sunt principalele provocări ale industriei auto din România. Referitoar la toate acestea am discutat cu Silviu Badea, director general GIC Piteşti și vicepreşedinte ACAROM.

„Trebuie gândit un impozit care să fie perceput la înmatricularea mașinii”

# Timbrul de mediu a fost eliminat, nu s-a pus nimic în locul acestuia, iar piața a fost invadată de rable în ciuda semnalelor de alarmă trase atât de ACAROM cât și de dumneavoastră, cei cu afaceri în domeniul auto.
– Da, așa este, și percepția mea este că s-a făcut o mare greșeală atunci când s-a scos timbrul de mediu fără a fi gândit nimic care să protejeze piața. S-a gândit electoral și atât, deși toată lumea spunea că se va dezechilibra piața. Într-adevăr, ACAROM a venit încă din perioada când președinte era domnul Stroe cu o serie de propuneri către Ministerul Mediului doar că între timp s-a schimbat ministrul și totul stagnează.
# Care era esența acestor propuneri?
– S-a mers atunci pe ideea acelei vignete care să fie plătită anual, idee pe care personal nu o văd ca o soluție viabilă.
# Și care ar fi soluția, atunci?
– Soluția, discutată și în ACAROM, ar fi un impozit care să fie perceput la înmatricularea mașinii și care să depindă de norma de poluare a acesteia. Acest impozit, această taxă ar trebui gândită de așa manieră încât să-și facă funcția, mai exact, să protejeze și mediul, și piața și să rămână, totodată, și în normele europene pentru că, vă amintiți, vechea taxă de primă înmatriculare a fost desființată pentru că nu se încadra perfect în normele U.E.

„Lipsa forței de muncă s-a acutizat și va împiedica dezvoltarea”

# Ați semnalat de multe ori problema lipsei forței de muncă, a celei calificate și o necorelare între învățământ și piața muncii.
– Da, este o problemă foarte mare și nu numai lipsa forței de muncă specializată, calificată, ci și a celei necalificată. E o problemă foarte mare și foarte importantă.
# Totuși, în județ, la Mioveni și la Pitești, mai ales, avem învățământ cu profil industrial, inclusiv profilul auto.
– Da, doar că Dacia și noi (GIC) am luat practic toți copiii din acest învățământ încă din anul I pentru a-i forma și tot am mai avea nevoie, tot nu este suficient. În plus, mai sunt și ceilalți jucători din industria auto argeșeană, deloc puțini și deloc de neglijat, care și ei au nevoie de forță muncă. Avem învățământ de profil, e adevărat, dar insuficient corelat la nevoile pieței. Iar la asta se adaugă și faptul că sunt foarte puțini copii care vin la aceste școli.
# Dar cei care vin și pe care îi preluați, sunt interesați să învețe o meserie, există perspective?
– Majoritatea, dacă nu cumva chiar toți, sunt copii din familii cu situații financiare precare, copii învățați de acasă să muncească, interesați, da, să prindă o meserie și un loc de muncă. Dar foarte puțini pentru că în restul familiilor încă se merge pe ideea că toată lumea trebuie să meargă la o facultate, oricare ar fi aceea.
# Învățământ necorelat cu nevoile pieței muncii, copii puțini în puținele școli de meserii iar la toate astea mai adăugăm și faptul că vechii meseriași, cei școliți înainte de 1990, s-au pensionat sau sunt în pragul pensiei.
– Da, putem spune fără să greșim cu nimic că lucrăm cu ultimul val de meseriași adevărați. Pentru că, într-adevăr, cei vechi s-au pensionat sau urmează să se pensioneze, pentru că învățământul profesional a fost abandonat după 1990 și pentru că toți cei care sunt în puterea vârstei și mai știu și câte o meserie au plecat și muncesc în străinătate. Suntem, aici în zona noastră, în sudul țării, inclusiv în Argeș, în situația în care erau județele din vest în anii trecuți în ceea ce privește criza forței de muncă de toate felurile.
# Ce se va întâmpla, dată fiind această situație?
– E greu de anticipat, dar industria auto, în special, și industria, în general, cel mai acut simte lipsa forței de muncă, atât cea calificată, specializată, cât și cea necalificată. Din păcate, efectul principal al acestei lipse a forței de muncă este încetinirea, împiedicarea dezvoltării.