Variola maimuței sau monkeypox ține capul de afiș al știrilor medicale din ultimele două săptămâni. Ea reprezintă o variantă soft a variolei care a fost eradicată în anii ’80 și se manifestă prin febră, dureri de cap, mărirea ganglionilor, dureri musculare, oboseală, erupție cutanată pe față și extremități. Mai sunt afectate mucoasele orală și genitală.
De câteva luni bune, în țara noastră pandemia este silențioasă, iar activitățile sunt aproape de normalitate. Oamenii s-au plictisit de pandemie, ceea ce în termeni medicali de numește Covid fatigue. În acest context, variola maimuței sună provocator. Să nu uităm, totuși, că nimeni nu a declarat încă extincția pandemiei Covid-19 și zilnic mor circa 30 de pacienți intubați în secțiile de terapie intensivă din România. Iar cazurile noi de variola maimuței sunt doar în număr de trei, cu anchete epidemiologice în desfășurare.
Dacă boala cu virusul SARS-CoV-2 este nouă, iar bolile cu virusurile înrudite MERS și SARS sunt oricum recente, din secolul 21, variola maimuței la om este cunoscută din anul 1970 în Africa Centrală, cu extindere ulterioară și în Africa de Vest. Știm că virusul corona are o contagiozitate extrem de mare, prin aerul respirat, producând infecții și în țările care aplică strategia zero-Covid. Variola maimuței, în schimb, are o contagiozitate extrem de mică, similară bolilor dermato-venerice, pe cale intimă, și este autolimitată. De Covid ne protejează masca, iar de variola maimuței, prezervativul.
Citește și Dr. Adrian Tase: “De la viroze, la expunerea solară”
Precauții la piscină
După mai multe luni, oamenii simt nevoia să se expună la soare. Piscinele funcționează și totul este minunat, până la apariția arsurilor tegumentare generate de expunerea prelungită la radiațiile solare. Verificaţi pe telefon intensitatea radiaţiilor din ziua respectivă şi folosiţi creme protectoare. Deci, să ne bucurăm cu moderație de zilele însorite! Mai mult, oamenii sunt doritori să-și stimuleze zonele reflexogene ale tălpilor călcând pe iarbă cu picioarele goale. Atenție, însă, în ultimele zile s-au prezentat la urgență mai multe persoane mușcate de căpușe și una de șarpe!
Ca și la motoare, răcirea organismului uman se face pe două căi: cu aer și cu apă. Răcirea cu aer se face în mod natural prin expunere la curenți de aer (vânt, circuite de aerisire în casă) sau crearea lor prin mers rapid pe bicicletă, trotinetă, placă, role sau în mod artificial, cu aer condiționat. Răcirea cu apă se face prin duș sau prin înot în piscină. Primul caz este traumatismul prin contactul cu suprafața contondentă a piscinei. Dacă în natație săriturile fac parte din programul de antrenament al profesioniștilor, pentru înotătorii amatori, aruncatul în piscină este, de obicei, interzis prin regulamentul de funcționare. Uneori, însă, cineva sare fără să cunoască tehnica, apa este mică și se produce contactul capului cu suprafața dură a piscinei.
Citește și Dr. Adrian Tase vorbeşte despre consecinţele medicale pe termen lung ale bolii Covid-19
Rezultă un traumatism craniocerebral cu risc vital major. Evident că, dacă persoana este în stare de ebrietate, consecințele sunt și mai grave. Al doilea caz clinic este stopul cardio-respirator, care apare la contactul brusc dintre suprafața încinsă a tegumentului și temperatura scăzută a apei. Gradientul de temperatură declanșează reflexe puternice, care pot duce la stop cardiac. O regulă elementară spune că, înainte de a intra în piscină, trebuie să faci un duș. Cine o respectă nu va face niciodată stop cardiac la contactul cu apa rece. Al treilea caz este sincopa subacvală. Recentul campionat mondial de natație de la Budapesta ne-a oferit satisfacții imense, dar și o lecție de medicină. O sportivă americană a leșinat în mediul acvatic, probabil din cauza suprasolicitării. Și-a pierdut controlul și s-a înecat, fiind salvată doar de curajul și prezența de spirit a antrenoarei, care a intervenit ilegal ca să-și salveze discipola. Regula este să nu mergem la piscină obosiți. Înotul trebuie să fie o distracție. Vă dorim zile liniștite, inclusiv la piscină!
Conf. dr. Adrian Tase
Citește și Conf. dr. Adrian Tase: „Un succes al medicinei cardiovasculare în plină pandemie”
0 Comentarii