Legea bugetului ajunge în Parlamentul României cu o întârziere de câteva luni și un potop de contestații din partea partenerilor economici și sociali, a opoziției și chiar a unora dintre membrii coaliției de guvernare. În acest sens, senatorul argeșean Ovidiu Puiu a făcut o analiză pe care v-o prezentăm în continuare.
„Construcția bugetară țintește un deficit cash de -7,16% din PIB. Cu alte cuvinte, vom cheltui cu cca 7% mai mult decât vom produce și vom continua să ne împrumutăm, datoria publică fiind proiectată să crească pe întreg orizontul de previziune. UE a întins un colac de salvare economiilor europene prin suspendarea – și în anul 2021 – a regulilor care impun limita de deficit de 3% din PIB și limita de datorie de 60% din PIB, mizând pe simțul responsabilității statelor membre. La rândul nostru, mizăm pe o transparență mai mare a împrumuturilor pe care Guvernul le face în numele României și pe o consultare mai responsabilă a Parlamentului, care reprezintă ”vocea poporului” în cel mai pur sens.
Dincolo de temele punctuale care au fost intens discutate în ultimele zile, doresc să atrag atenția asupra unor aspecte mai puțin reflectate în dezbaterile publice legate de buget și a unor ”necunoscute” cu influență majoră asupra sustenabilității pe termen scurt și mediu.
# Nu știm dacă și când Guvernul va face o prioritate din sănătate, din vaccinarea profesorilor, din dotarea corespunzătoare a secțiilor ATI. Numărăm fără încetare victimele incendiilor din spitalele din România – a se vedea și recentul incendiu de la Spitalul ”Marius Nasta” – și ascultăm discursuri sterile despre greaua moștenire, strategii, organizări și reorganizări ș.a.m.d. Nicio vorbă însă despre planuri de acțiune și nicio soluție reală pe teren deocamdată!

Citește și Ovidiu Puiu: „Voi lupta în Parlament pentru stimularea muncii și întărirea clasei de mijloc!”

Citește și Ovidiu Puiu: „Echilibru este ceea ce aştept şi de la mine şi de la întreaga clasă politică!”

# Nu avem nicio idee despre planurile Guvernului de reducere a cheltuielilor bugetare în viitorul apropiat. Conform propunerii de buget, atenuarea dezechilibrelor bugetare în anii următori este previzionată a se realiza aproape exclusiv prin reducerea cheltuielilor bugetare. Nu știm exact ce înseamnă ”eficientizarea calitativă”, ”reconsiderarea”, ”recalibrarea cheltuielilor publice” sau cum se va realiza în viitorul foarte apropiat ”scăderea ponderii cheltuielilor materiale, a celor de personal, a celor cu asistența socială în total cheltuieli bugetare”. Să fie oare vorba și despre disponibilizări în sectorul public?
# Nu cunoaștem orizontul de timp în care se va realiza creșterea alocațiilor, a pensiilor și a salariilor, în acord cu prevederile legale în vigoare. Partenerii din Consiliul Economic și Social și-au ”permis” să adreseze o astfel de întrebare, dar au căzut în dizgrație, pe motiv că reprezintă un ”consiliu politic” (!). Sindicatele vor să afle și ele același lucru, la fel și elevii și pensionarii! PSD va propune amendamente la buget în acest sens, pe care le voi susține necondiționat!
# Nu știm care sunt planurile Guvernului legate de activitatea de minerit din România. Li s-a spus oare minerilor din Valea Jiului care protestează în aceste zile că tranziția verde din Pactul ecologic european vizează trecerea de la cărbune și combustibili fosili către sursele de energie regenerabilă? Cu alte cuvinte, că urmează reducerea activităților de minerit și că există un Fond pentru o Tranziție Justă, cu alocări pentru reconversie, modernizare, redresare și relansare a regiunilor carbonifere pentru care România ar trebui să aibă deja o planificare coerentă?
# Nu avem imaginea clară a contribuției României la bugetul UE. În documentul care însoțește legea bugetului – ”Raport privind situația macroeconomică pe anul 2021 și proiecția acesteia pe anii 2022-204”- se menționează că, citez, ”pentru anii 2021 și 2022 pot apărea modificări substanțiale” urmare a introducerii noilor prevederi aduse sistemului de resurse proprii pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 (de exemplu, introducerea taxei pe plasticul nereciclat). Există oare un Plan B pentru cazul în care vom înregistra creșteri substanțiale în această direcție?
# Nu știm încă ce conține Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Prezentat ca o șansă istorică pentru repararea daunelor provocate de pandemia Covid și sprijinirea reformelor și a investițiilor durabile, PNRR este în continuare o necunoscută, cu doar câteva săptămâni înainte de termenul de depunere la Comisia Europeană (aprilie 2021)! PNRR trebuie supus în mod obligatoriu dezbaterii și aprobării în Parlamentul României și are nevoie de transparență, de consens și de garanții că nicio persoană și nicio regiune nu vor fi lăsate în voia sorții!
# Nu știm dacă Guvernul își va reaminti în timp util de promisiunile din Programul de Guvernare 2020 – 2024, de exemplu de reducerea contribuțiilor și impozitelor pe echivalentul salariului minim, prelungirea programului de acordare a tichetelor de vacanță, 1% din PIB pentru cercetare etc. etc. etc. Să fie oare vorba de amnezie după doar două luni de guvernare?”
M.S.