România se pregătește pentru o reformă administrativă care ar putea schimba modul în care sunt organizate sute de localități, în special cele cu un număr redus de locuitori. Ministerul Dezvoltării analizează comasarea voluntară a 429 de unități administrativ-teritoriale, iar autoritățile vor să ofere stimulente financiare și alte facilități comunităților care acceptă să se unească. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat că au început consultările cu reprezentanții Asociației Comunelor din România (ACoR), pentru identificarea unor soluții care să permită reorganizarea administrației locale fără a afecta serviciile publice și drepturile angajaților din primării.
Prima întâlnire dedicată proiectului „START Reforma Administrativă: asociere și comasare voluntară” a avut loc la sfârșitul lunii octombrie, discuțiile concentrându-se asupra avantajelor pe care le-ar putea primi comunele dispuse să participe la proces. Potrivit ministrului, reforma nu urmărește doar reducerea numărului de primării, ci și crearea unor administrații locale capabile să gestioneze mai eficient resursele și să ofere servicii de calitate locuitorilor. În acest sens, reprezentanții ACoR vor fi incluși în grupul de lucru constituit la nivel central, unde urmează să fie stabilite atât stimulentele pentru comasare, cât și măsurile destinate protejării personalului din administrațiile afectate.
Ce primesc comunele care acceptă comasarea voluntară
Una dintre principalele direcții analizate de Ministerul Dezvoltării este acordarea unor avantaje concrete localităților care aleg să se unească. Autoritățile iau în calcul stimularea investițiilor și introducerea unor facilități fiscale, astfel încât reorganizarea administrativă să fie atractivă pentru comunitățile implicate. Printre investițiile avute în vedere se numără proiectele de infrastructură locală, precum modernizarea drumurilor și extinderea rețelelor de apă, canalizare și gaze naturale.
Alexandru Stoica consideră că localitățile mici trebuie să aibă acces la servicii publice comparabile cu cele oferite în comunitățile mai mari, iar asocierea administrativă ar putea reprezenta o soluție pentru utilizarea mai eficientă a banilor publici. În același timp, ministrul susține că procesul nu trebuie să fie impus fără consultări, motiv pentru care administrațiile locale și reprezentanții acestora vor participa la elaborarea măsurilor. Deocamdată, valoarea stimulentelor și condițiile exacte de acordare nu au fost stabilite, acestea urmând să fie discutate în cadrul grupului de lucru extins.
Un subiect important este și viitorul angajaților din primăriile care ar urma să fie comasate. Ministerul Dezvoltării intenționează să identifice soluții prin care reorganizarea să nu producă dezechilibre sociale majore. Printre variantele discutate se numără redistribuirea unor angajați către administrațiile rezultate în urma comasării și posibile măsuri compensatorii pentru personalul afectat. Aceste mecanisme sunt încă în analiză și nu au fost anunțate decizii definitive privind eventualele reduceri de posturi.
De ce au fost selectate 429 de localități. Pragul de 1.500 de locuitori
Ministerul Dezvoltării a identificat 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori, considerate prioritare pentru prima etapă a reformei. Alexandru Stoica a explicat că acest prag a fost ales pornind de la categoriile de populație utilizate în evidențele instituției, iar analiza a avut la bază datele demografice din 2023. Obiectivul este găsirea unor soluții pentru administrațiile mici, în special pentru cele care întâmpină dificultăți în acoperirea cheltuielilor din veniturile proprii.
Totuși, posibilitatea comasării voluntare nu ar urma să fie limitată exclusiv la localitățile cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Ministrul a precizat anterior că și comunele cu 2.000 sau 3.000 de locuitori ar putea participa la proces, dacă administrațiile și comunitățile respective consideră că o asemenea reorganizare le-ar aduce beneficii.
Comasarea ar putea deveni obligatorie după 2027
Planurile Guvernului nu se opresc la etapa voluntară. Alexandru Stoica a declarat anterior că autoritățile intenționează să ofere comunelor posibilitatea de a se asocia sau comasa din proprie inițiativă până la 1 martie 2027. Ulterior, Executivul ar putea trece la o etapă de reorganizare obligatorie, în special în cazul localităților care nu reușesc să își susțină financiar administrațiile. Potrivit calendarului prezentat de ministru, această a doua etapă ar urma să producă efecte începând cu alegerile locale din 2028.
O eventuală comasare obligatorie ar necesita însă decizii legislative și politice suplimentare, iar criteriile exacte nu au fost încă definite. Ministrul Dezvoltării a susținut că reforma trebuie să țină cont de particularitățile fiecărei comunități și să urmărească îmbunătățirea serviciilor publice, nu doar reducerea cheltuielilor administrative.
Pentru moment, cele 429 de localități reprezintă grupul identificat pentru prima etapă a proiectului, fără ca acest lucru să însemne că desființarea sau unificarea lor a fost deja decisă. Următoarele discuții dintre Ministerul Dezvoltării și Asociația Comunelor din România vor fi importante pentru stabilirea avantajelor financiare, a măsurilor de protecție pentru angajați și a condițiilor în care administrațiile locale vor putea participa la reformă. Dacă proiectul va fi implementat, România ar putea asista în următorii ani la una dintre cele mai importante reorganizări ale administrației locale.
0 Comentarii