După cum evoluează lucrurile şi ţinând cont de situaţia de acum, cu mai puţin de un an înainte de alegerile locale, cea mai mare realizare a administraţiei locale de la Câmpulung constă în creşterea salarială uluitoare a bugetarilor, existând cazuri în care indemnizaţia sau salariul s-a triplat din 2017 şi până în prezent. Iar cum investiţiile se blochează sau nu încep, o propunere recentă vizează majorarea cheltuielilor de personal, în condiţiile în care primarul vrea extinderea organigramei şi înmulţirea numărului de personal de la 119 la 147. Rămasă pe stand-by după şedinţa de consiliu de săptămâna trecută, ideea va fi readusă în prim-plan în această lună.
Primarul Liviu Ţâroiu a clocit ideea cu modificarea organigramei de peste un an, iar ceea ce a ieşit a fost un mic monstru cu încă 28 de capete. Dincolo de redenumirea şi reorganizarea unor compartimente şi servicii, propunerea vizează înfiinţarea a nu mai puţin de unsprezece noi structuri, unele prin transformarea celor deja existente, altele – şapte la număr – fiind compartimente şi servicii noi. Prezentând noutatea în Consiliul Local și având ca scut permisivitatea legii, Ţâroiu nu a făcut altceva decât să se apere, după ce discuţiile anterioare întrunirii aleşilor locali i-au dat de înţeles că proiectul va pica. Aşa că a făcut un pas înapoi şi a anunţat că retrage propunerea de pe ordinea de zi în vederea îmbunătăţirii acesteia în urma analizării altor propuneri. De fapt, primarul de la Câmpulung a apelat din nou la manevra „blocul social”, executată de câteva ori cu succes. Asta înseamnă că va reintroduce proiectul de hotărâre pe ordinea de zi la viitoarele şedinţe, până când va prinde situaţia perfectă pentru a-i convinge pe consilieri să îl aprobe. Aşa a fost și cu blocul social de lux pe care vrea să-l construiască în Câmpulung şi pentru care a avut nevoie de trei şedinţe pentru a-l impune.

Salariul primarului de la Câmpulung s-a triplat, de la 5.000 la 15.000 lei

În acest an, veniturile proprii ale Câmpulungului sunt estimate la circa 32 de milioane de lei. Pentru funcţionarea administraţiei locale este nevoie de în jur de 40 de milioane de lei, iar jumătate din bani reprezintă cheltuielile cu salariile funcţionarilor şi ale personalului contractual. O umflare a organigramei cu încă 28 de posturi ar duce în mod evident la majorarea cheltuielilor de personal. Oricum, pe hârtie situaţia este mai bună decât în realitate, în condiţiile în care în 2017 s-au colectat din taxe şi impozite circa 13 milioane de lei, iar pentru salarii s-au cheltuit peste 15 milioane!
Salariile au crescut în administraţia câmpulungeană începând cu 2017, iar acum unii dintre bugetari au venituri chiar de trei ori mai mari decât la începutul acelui an. Şi asta în condiţiile în care în 2019 nu s-a mai procedat la majorare, ci doar la acordarea unei indemnizaţii de hrană de 346 lei lunar, indemnizaţie care, oricum, se adaugă la salariu. Iată câteva exemple:
Primarul Liviu Ţâroiu avea la început de 2017 o indemnizaţie de 5.657 lei, iar acum a ajuns la 15.548 lei (13.520 lei indemnizaţie de bază şi 2.028 de lei încasaţi pentru implementarea unui proiect european). Viceprimarul Blidaru a trecut şi el de la 5.657 lei la 11.440 lei. Dacă fostul secretar Nicolae Ghinea s-a bucurat că a sărit până la 10.260 de lei, după ce avea un salariu sub 8.000 de lei, noul secretar Ramona Simion are acum 15.736 lei, adunaţi din salariul de bază de 10.260 lei, 346 lei hrana şi 5.130 lei spor proiect european.

Megaserviciu pentru un singur proiect european

Aşadar, propunerea lui Ţâroiu vizează sporirea numărului de angajaţi cu încă 28, iar cum alte cinci posturi sunt vacante acum, ar însemna că în administraţia câmpulungeană vor fi angajate încă 33 de persoane. O noutate constă în apariţia administratorului public, cu un venit lunar de 10.633 lei, angajat cu contract pe perioada unui mandat. Apoi se va înfiinţa Serviciul Iluminat Public Local, cu opt angajaţi, cu salarii între 3.600 şi 7.800 lei. Justificarea apariţiei acestuia ţine de mai multe motive, potrivit primarului, care ignoră modul în care funcţionează şi celelalte servicii proprii, dar şi posibilitatea de a apela la serviciile unei firme specializate, prin contract. O altă noutate este înfiinţarea Compartimentului Implementare Proiecte Fonduri Externe Nerambursabile pe perioada implementării proiectului „Schimbă-ţi viitorul! Dezvoltarea socială şi economică a persoanelor defavorizate din zona de nord a municipiului Câmpulung”, dar şi apariţia megaserviciului Dezvoltare Locală. Susţine Ţâroiu ideea că astfel s-ar crea oportunitatea atragerii de noi fonduri europene, în condiţiile în care el s-a mulţumit în acest mandat să implementeze un proiect în baza POCU, adică cu accent pe resurse umane, acolo unde fondurile atrase nu se văd în infrastructură, ci se ascund în efectuarea de cursuri şi analize medicale.
Sunt şi alte noutăţi care includ cele 28 de posturi. Nu sunt evidenţiate, deşi s-a accentuat ideea de curând, şi criterii de performanţă aferente desfăşurării activităţii de către cei vechi şi cei noi. Criterii care, prin aplicare, ar putea dezumfla sacul cu banii folosiţi anual pentru plata indemnizaţiilor şi salariilor.
Cătălin Ion Butoiu