# Şeful Direcţiei pentru Cultură Argeş, Cristian Cocea trage un semnal de alarmă
# Câte solicitări de avize de intervenții asupra monumentelor istorice ați avut anul trecut?
– Noi nu am făcut până acum o sinteză a activității pe anul trecut dar vă pot spune că au fost analizate cel puțin 200 de dosare de intervenții asupra monumentelor istorice, aflate în zone de protecție sau în zone protejate. La analizarea acestor dosare noi lucrăm în colaborare cu Comisia Zonală – Monumente Istorice nr. 8 care deservește patru județe: Argeș, Dâmbovița, Prahova și Teleorman și este compusă din șefi ai instituțiilor culturale din cele patru județe și specialiști cu competențe în structuri de rezistență.
# Și cum ați soluționat aceste cereri de intervenții la monumente istorice? Vă întreb asta pentru că am văzut cu toții, în anii trecuți, situații în care proprietarii au dat câte un ciocan la temelia a câte unei case de pe lista monumentelor istorice pe care și-au cumpărat-o doar pentru că era poziționată în buricul târgului. Îi era de folos, deci, mai mult terenul decât clădirea, motiv pentru care, peste noapte, au demolat-o și au ridicat în locul ei o „mândrețe” de construcție din sticlă destinată activității comerciale și implicit profitului.
– Se dau, pentru astfel de cereri, avize sau anumite rezoluții dar vă pot spune că 80% au fost avize favorabile pentru că era vorba despre intervenții minore. Pentru demolarea unei clădiri aflate pe lista monumentelor istorice se face o expertiză tehnică, un dosar întocmit de un arhitect expert acreditat de Ministerul Culturii care va prezenta și variante de refacere. Dacă nu mai este posibilă refacerea, iar clădirea prezintă chiar un anumit risc atunci va fi supusă demolării, dar numai după ce este declasată iar declasarea se face doar prin ordin de ministru. Au loc, să zicem, o declasare, sau două, pe an, dar acest lucru este destul de descurajant prin lege care dispune în primul rând ca proprietarul să îngrijească un imobil pe care l-a cumpărat deși acesta era încadrat în categoria monumentelor istorice.
# Dar lucruri mai… constructive s-au întâmplat în acest an, monumentelor istorice din Argeș?
– Au fost câteva lucrări de intervenție importante la monumente istorice aflate în proprietatea statului sau Bisericii. De exemplu, la Arhiepiscopia Argeșului s-au derulat lucrări prin PNR (n.red. Programul Național de Restaurare) la Biserica lui Neagoe Basarab unde s-a muncit la consolidare, ceea ce nu a fost deloc simplu… Au fost investiții din bani europeni foarte importante anul trecut și îmbucurător este că beneficiare au fost parohiile precum Biserica Sfânta Vineri, unde s-a lucrat cu mare responsabilitate având în vedere natura operațiunilor de restaurare care s-au impus și a exigențelor arhitectonice, alte două biserici au mai fost la Topoloveni, fiind vorba despre cea de la Inuri și Biserica Goleștii Badii, unde lucrările de restaurare au fost recepționate în decembrie. Sunt două biserici din secolul al XVIII-lea, cu o pictură spectaculoasă, perfect refăcută. Alte intervenții mari la monumente au fost cele de la Muzeul Golești, unde se desfășoară o reabilitare a conacului. Tot din fonduri europene s-a reușit oprirea de la degradare a Vilei Sultănica de la Șuici aparținând tot familiei Brătianu și care se afla în stare de precolaps. Din păcate au fost și probleme. De exemplu, la Câmpulung, parcul Kretzulescu, unde beneficiarii au deschis un proces constructorului. La fel și la Liceul „Nicolae Bălcescu” lucrările au fost întârziate din cauza constructorului. Beneficiarii ar trebui să știe că exact ca și atunci când fac lucrări în casa lor să cerceteze istoricul firmei constructoare, respectabilitatea, bonitatea acestuia, modul cum fac plata etc…
„Nu s-ar putea ca Guvernul să suplimenteze bugetul Ministerului Culturii și să se facă măcar două-trei achiziții pe regiune ale celor mai reprezentative obiective istorice și culturale din țară?”
# Din păcate, anul trecut, domeniul monumentelor istorice din Argeș a fost marcat și de un scandal în legătură cu Vila Florica, scoasă acum la vânzare prin intermediul unei case de licitații și pe care consilierii județeni nu s-au străduit prea mult să o păstreze în patrimoniul județului… Vom asista la o scoatere din circuitul turistic în acest an a Vilei Florica?
– Nu știu dacă se va întâmpla acest lucru în acest an dar cel puțin până la data de 15 decembrie nu se semnase niciun protocol de colaborare între moștenitori și Consiliul Județean iar acest lucru nu poate fi deloc de bun augur. Sunt proprietari care au preluat în urma retrocedării, de exemplu, castelul Bran, care se poate susține financiar din activitatea turistică și l-au păstrat în circuitul turistic. Dar acesta atrage vizitatori prin chiar numele lui. În cazul Vilei Florica și al Muzeului „Octavian Goga” de la Ciucea (n.red. pierdut și el anul trecut în urma unei sentințe a Înaltei Curți de Casație și Justiție și retrocedat unor pretinși urmași ai Victoriei Goga), acestea nu sunt niște branduri turistice chiar dacă sunt niște repere importante ale istoriei și culturii române, nu se pot susține din această activitate. Cel mai bine ar fi să se înțeleagă că ar trebui să se semneze niște hotărâri de colaborare cu autoritățile locale sau statul să le cumpere. Pentru că, altfel, aceste monumente pot fi cumpărate de vreun șmecher care nu le va păstra destinația, se vor scoate din circuit și se vor face nunți și botezuri acolo. Se va întâmpla ce s-a întâmplat cu vila de la Micești a avocatului Istrate Micescu care a ținut de RAPPS și acum nu mai știe nimeni nimic de ea. Se pierd bucăți din istoria și cultura României! Să tragem un semnal de alarmă! Nu s-ar putea ca „Guvernul să suplimenteze bugetul Ministerului Culturii și să se facă măcar două-trei achiziții pe regiune ale celor mai reprezentative obiective istorice și culturale din țară să le păstrăm vii, acolo ca niște centre culturale?!
Alina Crângeanu
0 Comentarii