# Ce a motivat instanţa de fond când a decis că doctorul Frătoaica trebuie să-i plătească daune morale asistentei în care a aruncat o mănuşă cu fecale

În numărul precedent al ziarului nostru relatam despre dosarul în care o asistentă a Serviciului Judeţean de Ambulanţă îl acuză pe dr. Gheorghe Frătoaica (foto) de faptul că a aruncat în ea cu o mănușă murdară de fecale, dosar în care Judecătoria Pitești a stabilit că, pentru umilinţa la care a fost supusă, asistenta trebuie să primească (de la doctor în solidar cu Spitalul Județean) despăgubiri de 7.000 de lei. O decizie care însă nu este definitivă (fiind atacată de toate părțile din dosar: asistenta, care ceruse la deschiderea procesului daune de 100.000 de lei, medicul și Spitalul Județean), dar care e interesantă prin motivarea ei.

„În mod evident, faptele comise de pârât (…) în exercitarea activității de medic în cadrul Spitalului Județean de Urgență Pitești, astfel cum au fost reținute anterior, au lezat dreptul la demnitate al reclamantei și au cauzat acesteia suferințe psihice determinate pe de o parte de umilirea sa în desfășurarea activității profesionale, trăirea unui sentiment de rușine și neliniște sufletească de durată, în condițiile în care activitatea sa de asistent implică accesul constant în UPU pentru aducerea pacienților, iar pe de altă parte prin trăirea sentimentului de teamă ca urmare a perceperii riscului de contaminare ca urmare a atingerii sale cu un material ce constituie deșeu infecțios”, se arată în considerentele Sentinței civile Nr. 3345/2019 a Judecătoriei Pitești (rolii.ro).

„Absența unor urme vizibile ale contactului cu mănușa nu exclude riscul de contaminare”

Deși medicul a arătat în instanță că mănușa nu a murdărit-o pe asistentă, întrucât nu putea fi scoasă decât pe dos, instanța a considerat că asistenta a fost supusă unui risc biologic.
„Chiar dacă mănușa folosită de pârât pentru efectuarea tușeului rectal a fost scoasă de pe mână prin întoarcere pe dos, mănușa reprezintă un deșeu infecțios, care, în absența manipulării și colectării sale adecvate, prezintă risc de contaminare, reclamanta fiind atinsă în zona pieptului; absența unor urme vizibile ale contactului cu mănușa nu exclude riscul de contaminare, existența acestui pericol fiind probată de normele indicate anterior privind deșeurile medicale periculoase, neavând nicio relevanță că reclamanta nu a fost murdărită”, se mai arată în considerentele deciziei citate.
Mai mult, instanța arată că scuzele pe care dr. Frătoaica a susținut că și le-a cerut față de asistentă nu acoperă umilința prin care a trecut femeia.
„Este neîndoielnic că, supusă unor asemenea acte, orice persoana resimte negativ efectul lor, atât sub aspectul lezării demnității, cât și în privința riscului de contaminare. Sentimentele de umilință și rușine nu au încetat la epuizarea faptei, ci se prelungesc în timp, reactivându-se în special la contactul cu mediul profesional unde s-au născut. Totodată, scuzele pârâtului nu pot estompa urmările negative ale faptelor sale, întrucât suferința psihică a reclamantei nu este determinată și trăită exclusiv în interacțiunea cu pârâtul, ci în raport cu propria sa persoană, fiindu-i afectată stima de sine – percepția propriei demnități, și cu mediul profesional în care își desfășoară activitatea, prin influențarea negativă a percepției celorlalți asupra reclamantei, astfel că nu se poate susține că acțiunea reclamantei a rămas fără obiect”, se arată în considerentele sentinței Judecătoriei Pitești (rolii.ro), sentință atacată cu apel.