Schitul Goia din comuna Ungheni, ce poartă hramul Sf. Nicolae, este menţionat pentru prima dată într-un document scris în anul 1770, dar există, conform relatărilor localnicilor, încă de pe timpul domniei lui Mihai Viteazul. Acesta este aşezat pe lunca Teleormanului, chiar în imediata vecinătate a albiei râului. În apropierea satului Goia, Teleormanul străbate o vale mărginită de o parte şi de alta de două regiuni cu relief mai înalt. Iniţial schitul era aşezat chiar în vatra satului. Ca urmare a deselor revărsări ale Teleormanului, locuitorii satului s-au mutat treptat câteva sute de metri mai sus, pe dealul din dreapta râului. Schitul Goia este recunoscut oficial ca monument istoric de către Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, fiind înregistrat cu numărul AG-II-m-A-13696.

Satul Goia este menţionat în romanul „Răscoala” de Liviu Rebreanu

Satul Goia este menţionat în romanul „Răscoala” de Liviu Rebreanu. Există un pasaj în care Miron Iuga priveşte conacele de pe moşiile învecinate incendiate de către ţăranii răsculaţi: ”Spre Curteanca însă, mai la stânga, ardea conacul lui Popescu-Ciocoiu, apoi în jos, pe valea Teleormanului, conacul generalului Dadarlat la Humele şi al lui Ioniţă Rotompan la Goia. «Ei, săracul Ioniţă!, îşi zise Miron. Şi pe dânsul l-au prădat…». Focul de la Goia apărea, de unde privea bătrânul, alături de Ruginoasa, dar mult mai viu, semn că începuse mai târziu. Curteanca, Humele şi Goia există şi sunt sate apropiate. Romancierul a respectat aici adevărul geografic. În schimb, Popescu-Ciocoiu, generalul Dadarlat şi Ioniţă Rotompan sunt personje imaginare, care nu au existat niciodată în realitate.

Primul loc din sudul Argeșului unde s-a predat carte a fost Schitul Goia

Putțini dintre argeșeni știu că primul loc din sudul județului unde s-a predat carte a fost la Schitul Goia, din comuna Ungheni. Construit cu sute de ani în urmă, locul unde haiducii au fost o bună bucată de vreme călugări este astăzi monument istoric. Schitul Goia este un lăcaș sfânt, încărcat de istorie, dar și locul unde s-au întâmplat și încă se mai întâmplă minuni. Foarte mulți credincioși care au venit, s-au închinat și s-au rugat aici au trăit miracolul vindecării de anumite boli. Mai trebuie spus că prima școală din sudul județului Argeș a fost la Schitul Goia, înjghebată aici de călugări. În tinda modestului schit, li se predau copiilor dornici de învățătură lecții de ceaslov. Pe nişte plăci din lemn se așternea un strat de ceară și reieșeau așa-numitele panachide. Lecțiile le scriau zgâriind cu un vârf de cuțit ascuțit pe stratul de ceară. Alții, în loc de panachide, așterneau nisip în lădițe sau chiar pe jos și scriau pe el.

Schitul Goia, locul unde călugării au fost ucişi de haiduci

Schitul Goia a fost menţionat pentru prima dată într-un document scris în anul 1770, dar, conform relatărilor localnicilor, acesta exista încă de pe timpul domniei lui Mihai Viteazul. Despre localitatea respectivă circulă o legendă care a dat și numele satului Goia. Pe vremuri, lângă biserica schitului de călugări greci din Goia a avut loc o dramă. Haiducii lui Ene Mișu l-au omorât pe cârciumarul de la crâșma din luncă. Urmăriți de poteră, haiducii au ucis toți călugării din schit, i-au îngropat în pământul din luncă şi s-au îmbrăcat cu hainele lor. Când a sosit potera, falşii călugări au ridicat din umeri, susţinând că nu i-au văzut pe haiducii fugari. După trecerea poterii, când lucrurile s-au mai liniştit, haiducii au plecat în grabă pentru a se ascunde în pădurile de la munte. Rămasă văduvă, Goia, soția cârciumarului ucis, i-a picat cu tronc unui boier din zonă, pe nume Ban. Acesta a făcut biserica din sat, din dragoste pentru Goia.

Ghid de călătorie către Schitul Goia

Satul Goia este amplasat în judeţul Argeş, la 49 km sud de reşedinţa acestuia, municipiul Piteşti. Din Piteşti se poate ajunge la Goia folosind fie mijloacele de transport în comun, fie autoturismul propriu. Aproximativ la mijlocul distanţei Piteşti-Goia se află oraşul Costeşti, plasat pe linia de cale ferată Piteşti-Roşiori de Vede. Prin Costeşti tranzitează trenuri de călători în direcţiile Bucureşti, Piteşti, Roşiori de Vede, Sibiu şi Craiova. Un reper important îl reprezintă satul Humele, situat între satele Găujani şi Ungheni, pe drumul naţional DN65A, care leagă localităţile Roşiori de Vede şi Costeşti. Distanţa dintre Humele şi Goia este de 3 km. Există microbuze aparţinând unor firme de transport în comun ce efectueaza curse regulate pe traseul Piteşti-Costeşti-Strâmbeni. Se coboară în staţia de la intrarea în satul Humele, dacă veniţi dinspre Piteşti. Ca punct de reper se poate folosi sediul Asociaţiei agricole Albina, plasat în imediata apropiere a staţiei. Se urmează apoi drumul lateral, asfaltat, semnalizat printr-un indicator, care vă va conduce în centrul satului Goia unde se ajunge după circa 30 de minute de mers pe jos. Şoseaua care face legătura cu satul Goia, traversează, pe o porţiune de circa 500 m, pădurea Voineasca. Cum se ajunge dacă se utilizează autoturismul propriu? Pe drumul naţional DN65A, segmentul Costeşti-Roşiori de Vede, sensul de mers dinspre Costeşti spre Roşiori de Vede, la scurtă distanţă după intrarea în satul Humele, pe partea sângă a drumului naţional se află capătul şoselei care face legătura cu satul Goia. În intersecţia respectivă este plasat un indicator rutier. Ca punct de reper se poate folosi sediul Asociaţiei agricole Albina, plasat pe partea dreaptă a DN65A, aproximativ vizavi de capătul şoselei ce duce la Goia. Până în centrul satului Goia şoseaua este asfaltată. Este posibil ca pe unele hărţi rutiere să nu apară numele localităţii Goia. În acest caz, căutaţi localitatea Humele, aflată la 3 km de Goia.