Web Analytics

Scandalul concediilor suplimentare la Piteşti. Secretara vicelui, solicitată neuropsihic prin „primirea corespondenţei”

de | 10.03.2021 16:12 | Actualitate, Politica si Administratie

# Iar personalul de la Direcția pentru Evidența Persoanelor Pitești este supus la „risc de accidentare în timpul deplasărilor între cele două sedii ale instituției” (unul pe bulevardul I.C. Brătianu și altul pe strada Victoriei, n.red.)

A făcut vâlvă un proiect de hotărâre respins în ședința de Consiliu Local din 25 februarie a.c , cel cu zilele de concediu de odihnă suplimentare acordate în 2021. E vorba de un concediu suplimentar pentru desfășurarea activității „în condiții vătămătoare”, de care ar fi beneficiat personalul Primăriei Pitești, Poliția Locală, Administrația Domeniului Public, Direcția pentru Evidența Persoanelor, Serviciul Public de Exploatare a Patrimoniului, Filarmonica Pitești și Direcția de Asistență Socială. Într-adevăr, legea spune că „salariații din administrația publică care prestează munci periculoase sau vătămătoare au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar, cu o durată cuprinsă între 3-10 zile lucrătoare”, însă îi lăsăm pe cititori să judece cât de periculoase sunt aceste condiții de muncă. Și mai ales cine merită sau nu un asemenea concediu suplimentar sau dacă sunt corecte diferențele între bugetari și persoanele care lucrează în privat. Am citit și noi lista foarte lungă a factorilor de risc din rapoartele de expertizare a locurilor de muncă întocmite de medicul de medicina muncii dr. Diana Paetkau pentru fiecare instituție/structură în parte din subordinea Primăriei Pitești. Însă, din cauza spațiului limitat, vom evidenția doar câteva dintre aceste ”riscuri profesionale din administrația publică”, pe cele care ne-au atras atenția.

Pentru aparatul Primăriei: „Suprasolicitare vizuală și musculo-scheletală când lucrează îndelungat în fața ecranului de vizualizare”

În raportul oficial pentru acordarea concediului personalului din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Pitești, se precizează că „deși condițiile de lucru în cadrul compartimentelor sunt normale, există suprasolicitare vizuală și osteo-musculo-articulară, din cauza activității îndelungate în fața ecranului de vizualizare, suprasolicitare neuropsihică prin luarea de decizii cu asumarea răspunderii, interpretarea și aplicarea legislației în vigoare, lucru cu cetățenii și, după caz, pentru personalul cu funcție de conducere, suprasolicitare psihică prin coordonarea și vizarea activității personalului din subordine.
De asemenea, sunt identificați factorii de risc pentru personalul cu funcție de portar, respectiv acesta este supus riscului suprasolicitării neuropsihice prin tura de noapte și suprasolicitare osteo-musculo-articulară prin ortostatism prelungit; conducătorul auto este supus riscului de accidente în trafic și suprasolicitare osteo-musculo-articulară prin poziție șezândă prelungită, când efectuează curse de lungă durată; îngrijitorul de curățenie este expus riscului de contagiune prin curățirea grupurilor sanitare, a birourilor, folosind substanțe cu potențial iritant-alergizant”.
În cazul Primăriei Pitești, la toate compartimentele sunt condiții de lucru ideale: ventilație naturală, iluminat natural și artificial, birou dotat cu calculator, imprimantă, scaun ergonomic, dulapuri cu documente, însă există, cel mai des, riscul de „suprasolicitare vizuală și musculo-scheletală când se lucrează îndelung în fața ecranului de vizualizare”, cam 70-80-90-95% din timp, în funcție de post.
În cazul angajaților primăriei, doar consilierul din compartimentul Comunicare, directorul executiv al Direcției Servicii Publice și Achiziții, angajații de la Serviciul Coordonare Asociații de Proprietari, arhitectul-șef, angajații din Compartimentul Dezvoltare Urbană și ai Serviciului Urbanism ar fi putut să primească 6 zile de concediu suplimentar. Șoferul ar fi primit 5 zile, iar restul angajaților – câte 7 zile.

Secretara viceprimarului e suprasolicitată neuropsihic prin „primirea corespondenței adresate viceprimarului Primăriei, înregistrarea și prezentarea acesteia”

Referentul din secretariatul viceprimarului este suprasolicitat neuropsihic, printre altele, „prin primirea corespondenței adresate viceprimarului Primăriei, înregistrarea și prezentarea acesteia, activitate cu publicul, asigurarea bunei desfășurări a audiențelor acordate de viceprimarul Primăriei, asigurarea în condiții corespunzătoare a întâlnirii viceprimarului cu persoane din afara instituției” etc.

Factori de suprasolicitare la Serviciul Achiziții: publicarea unui anunț de publicitate în SEAP sau formularea răspunsurilor la solicitările de clarificări

La Serviciul Achiziții Administrativ, stabilirea procedurilor de atribuire ce vor fi aplicate pentru produsele, serviciile, lucrările ce urmează a fi achiziționate sau derularea procedurilor de achiziție publică îi suprasolicită pe angajați, alături de alte activități specifice meseriei lor, cum ar fi publicarea invitației de participare pe pagina de internet a autorității contractante, precum și a unui anunț de publicitate în SEAP sau formularea răspunsurilor la solicitările de clarificări etc.

La șoferi apare „suprasolicitare musculo-scheletală prin poziție șezândă prelungită”

În ceea ce îi privește pe îngrijitori, „personalul este expus următorilor factori nocivi: suprasolicitare musculo-scheletală prin poziții vicioase, manipulare de greutăți și ortostatism prelungit, risc de contagiune când efectuează lucrări de curățenie a spațiilor interioare și a grupurilor sanitare, expunere la praf și substanțe cu potențial iritant-alergizant etc.”, adică substanțele de curățenie. Personalul care păzește primăria este suprasolicitat prin riscul de agresiune, lucrul în ture de noapte, responsabilitatea la asigurarea siguranței personalului din primărie și mai este notată suprasolicitare musculo-scheletală prin ortostatism prelungit. Șoferii sunt expuși la riscul de accidente în trafic, atenția lor distributivă este suprasolicitată și mai apare suprasolicitare musculo-scheletală prin poziție șezândă prelungită în timpul condusului, pe care am putea să o numim mai simplu „stat în fund”.

Până și acordarea titluluide „Cetățean de Onoare al Municipiului Pitești” contribuie la suprasolicitarea unor angajați

La Compartimentul Monitorizare, Învățământ, Cultură, suprasolicitarea neuropsihică se produce, de exemplu, prin întocmirea documentațiilor privind plata burselor școlare, întocmirea documentațiilor privind programul și bugetul estimativ ale principalelor manifestări cultural-artistice, sportive, sociale, organizarea de tabere școlare anuale, acordarea titlului de „Cetățean de Onoare al Municipiului Pitești”, activitatea permanentă cu publicul, deplasări în teren etc.
Arhitectul-șef este suprasolicitat când, spre exemplu, reprezintă autoritatea tehnică în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului din cadrul primăriei, coordonează și îndrumă activitatea de urbanism desfășurată la nivelul municipiului, verifică în teren respectarea prevederilor, aplică sancțiuni etc. Adică își face treaba din fișa postului pentru care ia deja salariu.

Cei de la promovare turistică vor concediu suplimentar că pun la dispoziția turiștilor telefoane utile

Angajații din Centrul Național de Informare și Promovare Turistică, culmea, sunt suprasolicitați atunci când, printre altele, promovează evenimente de interes pentru cetățeni sau când pun la dispoziția turiștilor telefoane utile. „Suprasolicitare neuropsihică prin: controlează activitatea, dispune măsurile legale și menține condițiile de acreditare ale CNIPT, participarea la manifestații și coordonarea delegațiilor, alegerea modalităților optime pentru publicitatea centrului și solicitarea alocării bugetului necesar, promovarea evenimentelor sociale, culturale și de interes pentru cetățeni și turiști prin diverse mijloace de comunicare online, oferirea de informații privind unitățile de cazare și alimentație publică, punerea la dispoziția turiștilor de informații despre telefoane utile, asistență tehnică, ambasade, poliție, asistență medicală etc.”

Citește și Pro şi contra sporurilor şi a voucherelor de vacanţă. Ce spun patronii argeşeni

Citește și Bătaie de joc la Ambulanţa Argeş: sporuri antiCovid de 24, 42 şi 99 lei pentru munca din timpul pandemiei

Citește și Şefa de la Ambulanţă explică de ce sporurile sunt mici

Polițiștii locali sunt expuși „condițiilor meteo nefavorabile și la agresiuni fizice și verbale”

La Poliția Locală, cei mai întâlniți factori de risc sunt suprasolicitarea osteo-musculo-articulară prin ortostatism prelungit, condițiile meteo nefavorabile (temperaturi mari vara, scăzute iarna și intemperii) și expunerea la agresiuni verbale și fizice. Oare nu toți putem fi expuși ultimelor două riscuri când ieșim din casă?!
Iată ce spun rezultatele expertizării locurilor de muncă din cadrul Poliției Locale Pitești: „suprasolicitare vizuală și osteo-musculo-articulară din cauza activității îndelungate în fața ecranului de vizualizare, expunere la unde magnetice, suprasolicitare neuropsihică prin decizii cu asumarea răspunderii, interpretarea și aplicarea legislației în vigoare, întocmirea și eliberarea documentelor, lucrul cu cetățenii și, după caz, pentru personalul cu funcție de conducere, suprasolicitare psihică prin coordonarea și vizarea activității personalului din subordine; personalul cu funcție de polițist local este supus condițiilor meteo nefavorabile, expunere la agresiuni fizice și verbale.”

Risc de accidentare în timpul deplasărilor între sediile Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor

Înțelegem că personalul care asigură curățenia la Direcția pentru Evidența Persoanelor Piteşti este expus la „suprasolicitare osteo-musculo-articulară în timpul lucrărilor de curățenie, manipulare greutăți, mișcări repetitive, poziții forțate, lucru la înălțime, risc de contagiune când efectuează lucrări de igienizare grupuri sanitare, birouri etc., risc toxic prin manipulare produse curățenie cu potențial iritant-alergizant, risc de infectare COVID-19”, dar și „risc de accidentare în timpul deplasărilor între cele două sedii ale instituției” (unul pe bulevardul I.C. Brătianu și altul pe strada Victoriei)?!

La Filarmonică, managerul e suprasolicitat neuropsihic că iniţiază comunicate de presă şi negociază onorarii, iar casierul că gestionează bani din vânzarea de bilete

În cazul Filarmonicii Pitești, rapoartele de expertiză au stabilit că, de exemplu, managerul este suprasolicitat neuropsihic atunci când „conduce și răspunde de întreaga activitate a unității din punct de vedere artistic, financiar, administrativ, pe linie de PSI și SSM etc., invită artiști și negociază onorarii, inițiază contracte, comunicate de presă, participă la stabilirea bugetului pentru instituție de către autoritățile locale, reprezintă instituția la manifestări culturale, ministere și colaborări cu alte instituții muzicale etc.”, iar pentru acestea și alte riscuri ar fi vrut 6 zile de concediu suplimentar. Un alt exemplu este casierul, care este suprasolicitat neuropsihic prin „lucru cu publicul, gestionare bani din vânzare bilete și abonamente, întocmire monetar, foi de vărsământ și documente aferente vânzării bilete/abonamente, depunere numerar la Trezorerie și ridicare monetar pentru efectuare diverse plăți”.

Citește și Angajaţii din administraţia locală vor primi sporuri ca şi cei din administraţia centrală

Citește și Tudosoiu face presiuni ca directorii de şcoli şi personalul auxiliar să renunţe la sporurile de calculator

Tot la Filarmonică: „Personalul orchestrei este expus unui cumul de noxe: zgomot la intensităţi de peste 87 db”

În cazul orchestrei Filarmonicii Pitești, situația se complică. Programul de lucru este de 20 de ore studiu individual și 20 de ore repetiții și concerte pe scena Filarmonicii (nu se arată în raport dacă acesta este programul pe săptămână sau lună sau…), scena are dimensiuni mici (110 mp), unde își desfășoară activitatea 60-70 de artiști, în funcție de repertoriu și, de aceea, „personalul orchestrei este expus unui cumul de noxe, cum ar fi: zgomot la intensități de peste 87 db (A), conform buletinului de determinare a zgomotului (…), suprasolicitare prelungită a aparatului musculo-osteo-articular prin mișcări rapide și foarte precis coordonate ale mâinilor (vioară, violă ș.a.), mișcări repetitive ale degetelor (…), postură forțată, vicioasă, prelungită, suprasolicitarea musculaturii buzelor la trompetiști (…); suprasolicitare neuropsihică (atenție, memorie, concentrare), suprasolicitare analizator vizual (îngustare câmp vizual, glaucom la cântăreți la instrumente de suflat), suprasolicitarea aparatului respirator la instrumentiștii suflători (…), suprasolicitări neurologice (…)”. Iar din cauza acestor suprasolicitări, personalul orchestrei este expus riscului apariției unor boli profesionale.

Articol scris de Mari Tudor

Distribuie!

0 Comentarii