# În 2013, Cristian Cocea a semnat o adresă către OMV Petrom cum că ”imobilul din Brătianu 54 nu e monument istoric” și „dreptul de preempțiune al statului nu e necesar” # În 2015 a trimis o petiție către poliție, mai mult de formă, ca să se elucideze împrejurările în care noul proprietar, dezvoltatorul imobiliar Titidan, a demolat respectivul imobil # În 2020, același director de la Cultură, Cristian Cocea, descoperă că imobilul demolat ca să se ridice blocul de 10 etaje era ”în zona de protecție a Casei Bobancu”
În numărul precedent al ziarului, scriam despre o simulare de cercetare din 2015, făcută de IPJ Argeș și Direcția Județeană de Cultură în urma unor sesizări privind demolarea a două corpuri de clădire (un imobil și o anexă) de pe situl urban B-dul Republicii nr. 54, în locul cărora se ridică acum, în centrul Piteștiului, blocul de 10 etaje al firmei Titidan SRL. Cercetare soldată cu un… proces-verbal din partea Direcției Județene de Cultură și o recomandare către Primăria Pitești și Inspectoratul de Stat în Construcții. Nici vorbă, așadar, despre înregistrarea vreunui dosar penal pe încălcarea Legii Patrimoniului Cultural. Am aflat acum și de ce tot face balet pe această temă și dă din colț în colț, nemaiștiind pe unde să scoată cămașa vinovăției Cristian Cocea, șeful de la Cultură. Am descoperit un document semnat de acesta încă din 2013, prin care informa OMV Petrom că…”dreptul de preempțiune al statului român prin Direcția Județeană de Cultură Argeș nu este necesar”, întrucât ”imobilul din str. I.C. Brătianu nr. 54 Pitești nu este monument istoric”. Altfel spus, prin acest document, Cocea a dat undă verde demolării făcute de către dezvoltatorul imobiliar SC Titidan SRL, cel care a cumpărat terenul și clădirile în cauză de la OMV Petrom. Ba, mai mult, Cristian Cocea și cel alături de care semnează acest document, consilierul principal pe probleme de patrimoniu cultural, Ștefan Dănăilă, au indus în eroare organele abilitate ale statului vizavi de regimul juridic al imobilului demolat pentru ca în acel loc să se ridice un bloc de 10 etaje.

Lista Monumentelor Istorice primează față de descrierea PUG-ului în vigoare

Conform descrierii din Lista Monumentelor Istorice din 2004- „Strada I.C. Brătianu front vest (nr. 27-39 și nr. 49-55), respectiv 32-38 bis și 54-62 (front est)”- apar și cele două clădiri demolate de SC Titidan SRL. Ne referim la sediul fostului Peco și mai înainte al Notariatului de Stat, plus o anexă. Atenție, acestea figurează și în prezent pe site-ul oficial al Ministerului Culturii ca având regim de protecție, deși ele au fost rase de către dezvoltatorul imobiliar, în baza hârtiei emise încă din 2013 de către cuplul Cocea-Dănăilă! Iar conform Legii 422/2001, Lista Monumentelor Istorice stă la baza întocmirii cadastrului de specialitate al monumentelor istorice, a planurilor de amenajare a teritoriului și a planurilor urbanistice. „De aici se poate trage concluzia că descrierea Sitului urban Bulevardul Republicii din Lista Monumentelor Istorice primează față de descrierea PUG-ului în vigoare”, arată și INP (Institutul Național al Patrimoniul). Ca să urmărim firul comediei și al ticăloșiei, după ce a emis documentul reprobabil din 2013, șeful de la Cultură se răzgândește în 2015, în urma uneor sesizări, și face o verificare, împreună cu Inspectoratul de Poliție al Județului Argeș, în legătură cu demolarea celor două clădiri. Ca și cum nu știa ce a semnat cu doi ani înainte, dând undă verde demolărilor, Cocea nu face însă o sesizare penală, așa cum îl obliga legea ca funcționar public, că asta ar fi însemnat să deschidă calea unui dosar penal împotriva lui, ci…doar o simplă petiție. De ce? Ca să se acopere formal și totul să fie mai ușor de mușamalizat. Ceva de genul, uite, noi am sesizat, dar poliția n-a considerat necesar să meargă mai departe.
Iar acum, în anul de grație 2020, după ce scandalul e cât blocul de 10 etaje, domnul Cristian Cocea recunoaște senin că imobilul de pe b-dul Brătianu 54, cel demolat, era în zona de protecție a Casei Bobancu. “În discuție era, atunci, dacă imobilul face parte sau nu din situl urban. Ceea ce s-a luat în calcul a fost vecinătatea cu Casa Bobancu, deci, era ideea de zonă de protecție a Casei Bobancu. Noi consideram că este în zona de protecție și am înaintat concluzia noastră”, explică șeful Direcției Județene de Cultură, Cristian Cocea.

Cristian Cocea ne cere să facem un exercițiu de empatie cu… dezvoltatorul

Legat de prezența respectivelor imobile în Lista Monumentelor Istorice, ba acceptată, ba negată de cei de la Direcția de Cultură, Cristian Cocea spune: „Interesant că lor (n. red. – celor de la Titidan), când au cerut autorizație, Primăria Pitești le-a spus că nu este monument istoric. Ca să țin partea unuia sau altuia este dificil. Nu mă bizui pe nimic. Deci, din vechile planuri făcute de SC. Proiect Argeș cu centrul vechi al Piteștiului, acea zonă nu este monument istoric și am prezentat și instanței. Din toate propunerile făcute de direcție, nu apare această chestiune, în lista din 91 nu apare. Apare brusc în 2004, fără să știm de ce. Era foarte simplu dacă era nominalizată ca monument cu clasa, vechimea, secolul, elementele arhitecturale… Nu am avut nimic de genul acesta. Concluzia a fost, zicem noi, că este în zona de protecție, conform legii, a Casei Bobancu. E foarte complicat. Apar inadvertențe între actele urbanistice ale Primăriei și descrierea din listă. Cercetarea noastră nu clarifică. Foarte clar că cei de la Titidan doresc să afle cum s-a ajuns la această descriere în listă. Să facem un exercițiu de empatie”…
În realitate, contează ce spune Institutul Național de Patrimoniu, domnule Cocea, nu empatia dvs. pentru dezvoltatorul imobilar SC Titidan SRL. N-o mai tot dați cu actele urbanistice ale Primăriei fiindcă ”descrierea Sitului urban Bulevardul Republicii din Lista Monumentelor Istorice primează față de descrierea PUG-ului în vigoare”, așa cum subliniază și Institutul Național al Patrimoniului în documentele cerute de instanță și depuse la dosarul în care dr. Tiberiu Irimia se judecă cu dezvoltatorul imobiliar Titidan SRL.