Scandalul adeverinţelor false cu păduri primite mită de 22 de judecători din Argeş

de | 27.11.2013 20:56 | Dezvăluiri

# Jurnalul a dejucat o amplă operaţiune de intoxicare şi manipulare. # În spatele emiterii acestor adeverințe false, ca și a altor documente contrafăcute, sunt conflicte între mai mulți membri ai Obștii Muntele Runcu, scopul final fiind scoaterea din joc a judecătorilor de la Tribunalul Argeș și Judecătoria Câmpulung pentru ca anumite procese să fie strămutate în alte județe.  Recent, la Jurnalul de Argeș a sosit un plic conținând un dosar voluminos purtând ștampila Obștii Muntele Runcu din Gorj. La prima vedere, cu titlul „Mită de milioane de euro în justiția din Gorj, Argeș și Harghita”, dosarul, ale cărui documente erau semnate și ștampilate de către președintele Obștii – Atanasie Anca, se anunța incendiar. Mai precis, într-un „apel disperat” scris de mână, câțiva dintre membrii Obștii spuneau: „În schimbul favorizării unor dosare am fost obligați prin interpuși să emitem și să oferim gratuit titluri de proprietate din Patrimoniul Obștii Muntele Runcu ai cărei moștenitori suntem”. Iar pe lista celor care ar fi primit terenuri figurau nu mai puțin de 22 de judecători și 3 grefieri de la Tribunalul Argeș și Judecătoria Câmpulung. Mai mult, dosarul primit conține și cereri făcute de membrii Obștii Muntele Runcu către Judecătoria Târgu Jiu pentru ca judecătorii respectivi să predea adeverințele pentru anularea acestora. Toate bune și frumoase, numai că toate aceste sute și sute de documente, inclusiv adeverințele de punere în posesie cu numele judecătorilor argeșeni,  sunt… false! Aflați în cele ce urmează povestea unei incredibile tentative de manipulare a unor magistrați din trei județe, precum și de intoxicare a presei.

Președintele Obștii Muntele Runcu: „Nu am emis eu acele adeverințe. Sunt false, ca și ștampila pusă pe ele”

Am luat legătura mai întâi cu Atanasie Anca, președintele Obștii Muntele Runcu din Gorj, cel care apare ca semnatarul tuturor documentelor „incendiare” din dosar. Numai că – surpriză! – Atanasie Anca spune că „acele adeverințe sunt false, ca și ștampila pusă pe ele. Nu am emis eu acele adeverințe. Ele nu au produs consecințe juridice. În mod normal, ar trebui să fie anulate, chiar dacă sunt false. Am depus în acest sens plângeri la Poliție și la DNA. S-au făcut și expertize grafologice și grafoscopice. Nu s-a rezolvat nimic până acum. Știu însă de unde pornește totul, de la un anume Vasile Stan, om de afaceri din București, care a intrat în Obște falsificând un proces-verbal și a vrut să mute sediul Obștii în Capitală. Avem plângeri împotriva acestuia, însă fără rezultat. El și acoliții lui au făcut asta. Mi-au falsificat semnătura. De ce? Pentru că au vrut să mute procesele pe care le aveam în alte județe. În 2011 ne-am judecat cu el la Tribunalul Argeș  și instanța de la dumneavoastră din județ a emis o hotărâre definitivă conform căreia doar moșnenii de drept au voie să facă parte din Obștea Muntele Runcu. Tocmai de aceea acest Stan a făcut acele adeverințe false, a vrut să îi compromită pe judecători, pentru ca procesele să fie strămutate din Argeș. Un astfel de proces a ajuns să fie judecat la Tulcea. Mai mult, vreau să vă spun că pe numele meu am primit 68 de citaţii contrafăcute, cu ştampilele mai multor tribunale din ţară, în baza cărora eu chem în instanţă mai mulţi magistraţi. Eu n-am făcut aşa ceva! Obștea Muntele Runcu nu are niciun membru din Argeș.”

Daniel Surdoiu, purtător de cuvânt Tribunalul Gorj: ”S-a încercat scoaterea din joc a respectivilor judecători, inclusiv de la Argeș”

Am stat de vorbă și cu judecătorul Daniel Surdoiu, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Gorj pe tema acestui dosar foarte bizar: „Au fost mai multe dosare civile la un moment dat pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu, însă acțiunile au fost declarate nule și nimeni nu le-a contestat. Acele adeverințe, care v-au fost trimise și dvs, nu erau reale. A fost o glumă proastă, în opinia mea. Totul pornește de la faptul că unii membrii ai Obștii se ceartă între ei. Iar prin acele adeverințe s-a încercat scoaterea din joc a judecătorilor respectivi, inclusiv de la Argeș, pentru a fi strămutate procesele în alte județe.”
Miza conflictului între diferiții membri ai Obștii e una foarte mare, având în vedere că terenul deținut de Obște însumează 5.400 de hectare.

Omul de afaceri Vasile Stan: „Nu eram nebun să blochez instanțele. E o făcătură de-a lor”

Așa cum e normal, am luat legătura și cu omul de afaceri bucureștean Vasile Stan, cel care este acuzat de președintele Obștii că ar fi falsificat acele sute de adeverințe și documente. Iar surprizele continuă pentru că și… acuzatul acuză: „Mi s-au pus în cap toți. Nu am nicio treabă cu acele adeverințe. Nu eram nebun să blochez instanțele. E o făcătură de-a lor. Vreau să vă spun că, la ora actuală, nici nu mai sunt membru în Obște. Am fost o perioadă. Acum sunt în proces cu ei pentru a recupera cele 14 miliarde pe care le-am investit pentru a cumpăra dramuri de la membrii Obștii, dramuri pe care în prezent le-am cedat. Au vrut să îmi blocheze investiția acolo și au reușit. Ei au interesul să exploateze pădurea, fără să aibă acte.”

Ioan Fundătureanu, purtător de cuvânt la Tribunalul Argeș: ”Toți judecătorii au tratat-o ca pe o glumă proastă”

La Tribunalul Argeș, stupoare! Sau, cel puțin, asta ne-a spus purtătorul de cuvânt al instituției, judecătorul Ioan Fundătureanu, că a fost reacția magistraților „împroprietăriți” peste noapte cu câte o bucată de pădure în județul Gorj. Aceștia s-au trezit cu numele lor pe respectivele adeverințe, însă fără alte date de identificare ale titularului, respectiv adresa, CI, CNP etc. Erau doar niște nume pe niște adrese care purtau ștampila respectivei obști și o semnătură indescifrabilă ce avea pretenția a-i aparține președintelui obștii. „Știu despre ce este vorba… Cum să reacționeze judecătorii văzând acele adeverințe false? Au rămas consternați. Acele adeverințe au sosit prin poștă. Obștea «Muntele Runcu» era expeditorul”, ne-a spus și Viorel Pavel-Sorescu, consilier relații publice la Tribunalul Argeș, când ne-am interesat care a fost reacția judecătorilor la primirea adeverințelor cu pricina. L-am întrebat pe purtătorul de cuvânt al judecătorilor argeșeni, Ioan Fundătureanu, dacă vreunul dintre aceștia depusese vreo cerere de recunoaștere a dreptului de proprietate la Obștea «Muntele Runcu», însă răspunsul pe care l-am primit a fost negativ și categoric. Situație în care am ridicat o altă chestiune în discuție: dacă niciunul dintre aceștia nu formulase vreo cerere, a făcut atunci vreunul dintre ei vreo sesizare pentru tentativă de dare de mită? Pentru că gestul expeditorului adeverințelor poate fi lesne interpretat ca o tentativă de a influența magistrații în vederea obținerii unor soluții favorabile în anumite litigii. „Nimeni n-a dat curs demersurilor, au considerat că e vorba de o glumă proastă sau de o farsă. Cu atât mai mult cu cât niciunul dintre ei nu are legătură cu zona respectivă. Asta e ca gluma aceea cu parcelele de pe Marte. Cum vă spuneam, toți au tratat-o ca pe o glumă sau ca pe un demers absurd”, a precizat, pentru Jurnalul de Argeș, judecătorul Ioan Fundătureanu. Totuși, în cele din urmă, chiar dacă gestul expeditorului adeverințelor părea doar o glumă proastă, președintele Tribunalului Argeș, de la vremea aceea, adică din 2011, regretatul Gheorghe Tomescu, a luat poziție și a trimis Obștii «Muntele Runcu» o adresă, ca răspuns la demersul lor halucinant. „Le-a scris să înceteze cu astfel de demersuri, pentru că se pune într-o lumină proastă justiția. Devenise un fenomen și trebuia să avem și noi o poziție oficială”, a încheiat judecătorul Fundătureanu.
Și pentru că mesagerul nostru, cel care ne trimisese voluminosul dosar cu această speță, se plânsese că ar fi trimis adeverințele de împroprietărire, presat fiind de către unii magistrați argeșeni în acest sens, ne-am interesat și la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești. Am dorit să vedem dacă s-a formulat vreo plângere împotriva vreunuia dintre magistrații argeșeni. Procurorul general Mihai Aldea a infirmat această ipoteză, după ce a făcut verificările de rigoare.

Și DNA a dat N.U.P.: ”Faptele reclamate împotriva judecătorilor nu există”

Ne-am adresat și Direcției Naționale Anticorupție pentru a afla ce decizie s-a luat în cazul acestui dosar ciudat. Iar Biroul de Informare și Relații Publice al DNA ne-a precizat: „Pe 4 octombrie 2011, Serviciul teritorial Piteşti a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză, în legătură cu presupuse acte de corupţie reclamate, deoarece s-a constatat că faptele reclamate în sesizare nu există. Față de soluția de netrimitere în judecată nu s-a formulat nicio plângere. Pe de altă parte, referitor la adeverinţele existente în cauză, prin care se atestă presupusa deținere a unor suprafețe de teren forestiere de către magistrați și grefieri de la mai multe instanțe civile, membrii Consiliului de administrație al Obștei menționate de dumneavoastră în solicitare arată că acestea sunt false, motiv pentru care s-au adresat unităților de parchet din județul Gorj, sub aspectul infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privata și uz de fals, în vederea identificării și tragerii la răspundere penală a autorilor înscrisurilor respective”.

Terenurile „primite” de magistraţii argeşeni – între 5 şi 15 hectare

Iată mai jos și lista celor 22 de judecători și 3 grefieri pe numele cărora au fost emise adeverințe false de proprietate în cadrul acestei operațiuni de intoxicare și manipulare, precum și suprafața terenurilor ”primite”: 

Judecătoria Câmpulung
Vișoiu Otilia 5 ha
Nicolescu Violeta 5 ha
Grefier Costea Ionela 3 ha
Grefier Șchiopu Ecaterina 3 ha

Tribunalul Argeş
Terzea Viorel 10 ha
Vasile Elena 10 ha
Mateescu Alina 10 ha
Grefier Georgescu Gabriela 5 ha
Prunaru Andreea 5 ha
Comăneci Moșneanu 5 ha
Căpitănescu Nicoleta 7 ha
Babalâc Dumitrache Mirela 5 ha
Dumitrescu Cornelia 7 ha
Duță Aneta 7 ha
Beck Ceia 7 ha
Dumitrașcu Mihaela 7 ha
Postelnicescu Corina 7 ha
Pârvu Ioana 10 ha
Linta Alexandra 7 ha
Badea Mihaela 7 ha
Papaiacu Mihaela 7 ha
Călin-Eros Manuela Elena 5 ha
Danciu Aurelia 10 ha
Papaianopol Magda 10 ha
Președinte Trandafir Emilia Raluca 15 ha

Material realizat de Denis Grigorescu și Adriana Gândilă

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii