# Dan Trifu, președintele Asociației ”Eco Civica”, susține două lucruri: primul, că habitatul din lacul Prundu, unde trăiesc peste 20.000 de păsări și care e arie naturală protejată înscrisă în programul Natura 2000, va fi grav afectat, și al doilea, că pasajul din Lânăriei va trece prin curțile oamenilor, așa că trebuie construit un pasaj subteran. # Numai că un pasaj subteran implică un efort financiar mult mai mare, situație care nu-i avantajează pe investitori. # În replică, omul de afaceri Gheorghe Badea spune că ”Lătrători avem suficienți în România (…). Toți ONG-iștii știu un alfabet simplu: impactul, stricăciunea, stricarea mediului și altele”.

La Pitești se vrea construcția unui mega-mall și a unui complex de locuințe în cartierul Tudor Vladimirescu, zona Lânăriei. Subiectul stârnește însă controverse. Recent, la Primăria Pitești a avut loc o dezbatere publică pe tema oportunității construcției noului mall și a blocurilor de locuințe din zona Lânăriei. Au participat reprezentanți ai firmei care se va ocupa de construcția mall-ului, reprezentanți ai Agenției de Mediu Argeș, viceprimarul Sorin Apostoliceanu, dar și câțiva cetățeni care locuiesc în vecinătatea terenului pe care va fi construit mall-ul. Un alt participant a fost Dan Trifu, de la Asociația „Eco-Civica”, membră a Coaliției pentru mediu din România și a Coaliției „Natura 2000”. S-a vorbit despre impactul asupra mediului a acestor construcții, dar și despre urbanism și amenajarea teritoriului, însă dezbaterea a stârnit și o serie de întrebări care nu au un răspuns concret momentan.

Firma PK EMERALD S.R.L., o firmă înființată în București, vrea să construiască un nou mall în zona Tudor Vladimirescu și un cartier de locuințe, cu blocuri de 16 etaje, pe o suprafață totală de 13 hectare, deținută de METABET CF a lui Constantin Pănescu și OMNIUM DISTRIBUTION SRL a lui Gheorghe Badea. Construcția presupune şi ridicarea unui pasaj rutier care va asigura legătura dintre b-dul Republicii și str. Târgul din Vale, prin incinta centrului comercial, și a unui sens giratoriu pe strada Târgul din Vale. Pasajul rutier și pietonal suprateran este foarte aproape de casele din strada Dragoș Vodă, fapt care îi nemulțumește pe unii locuitori din zonă. Aceștia reclamă faptul că investiției i-ar lipsi o multitudine de documente, printre care studiul privind traficul, noxele și poluarea fonică sau dimensiunea spațiilor verzi asigurate de dezvoltatori.
Prezenți la dezbatere, reprezentanții firmei PK EMERALD S.R.L. au declarat că au făcut studii pentru această pasarelă și că din acestea nu rezultă că vor exista trepidații care să afecteze casele vecinilor, dar și că pasarela este prevăzută cu panouri care diminuează zgomotul. De asemenea, firma propune o distanță între pasarelă și casele oamenilor, iar Consiliul Local și comisiile de specialitate vor lua decizia finală în această privință. În ceea ce privește noxele, dezvoltatorii consideră că pasarela le va diminua, întrucât mașinile vor trece pe deasupra caselor, nu pe lângă ele, așa cum se întâmplă acum.
Salutat inițial, mall-ul părea să acopere necesitățile zonei (locuri de muncă, oferte de servicii), însă, în timp, construcția lui a început să ridice semne de întrebare. La nivel economic, mulți iau în calcul și viitorul micilor afaceri locale. Cum va influența construcția mall-ului economia locală?

„Este unul dintre cele mai slabe planuri de management ale unei arii protejate”

,,Nu sunt deloc mulțumit de evaluarea de mediu pe care ați făcut-o. Cred că este unul dintre cele mai slabe planuri de management ale unei arii protejate”, a spus Dan Trifu, vicepreședintele ONG-ului Fundația „Eco-Civica”, la dezbaterea de la primărie. Potrivit spuselor sale, planul prezentat nu aduce lămuriri cu privire la impactul poluării rezultate de la vehiculele care vor vizita centrul comercial. De asemenea, din datele planului nu este clar dacă această construcție respectă legislația europeană cu privire la suprafața verde/locuitor, întrucât nu sunt date exacte despre situația spațiilor verzi. Dan Trifu a mai atras atenția și asupra faptului că nu s-a făcut un studiu despre cum va fi afectat lacul Prundu, arie naturală protejată înscrisă în Programul „Natura 2000”. Acest lac se află în vecinătatea viitorului mall, iar acolo trăiesc aproximativ 20.000 de păsări. După spusele lui Dan Trifu, planul de management de mediu nu specifică nici culoarele ecologice pe care le traversează aceste păsări.

„Această investiţie afectează mediul şi sănătatea oamenilor”

Am discutat cu Dan Trifu, vicepreședintele Fundației ”Eco-Civica”, cel care s-a declarat total nemulțumit de evaluarea de mediu prezentată la ședința publică, întrucât aceasta nu a specificat și detaliat toate aspectele legate de aria protejată în care vor exista construcțiile respective.

„Oameni buni, haideți mai ușor cu zgomotul, cu alte probleme care afectează habitatul!”

# Ce părere aveți despre acest proiect?
– Am judecat împreună cu colegii de la Coaliția „Natura 2000”, este clar că va avea un impact major asupra mediului. Este într-o părăsire totală zona. Ca atare, autoritățile nu s-au implicat deloc să creeze acea zonă protejată. Oameni buni, haideți mai ușor cu zgomotul, cu alte probleme care afectează habitatul! Asta înseamnă să fii responsabil. Noi, când am devenit specialiști în arii protejate, chiar am devenit specialiști! Cu trup și suflet trebuie să apărăm aceste valori ale României! Faptul că Prințul Charles și mulți alții vin și admiră locuri din România înseamnă că acestea trebuie păstrate cu sfințenie, nu să stăm într-un mall, în niște zgârie-nori care să facă praf mediul. Până la urmă, lacul Prundu este un habitat al păsărilor, iar eu, prin lege și ca om, am această obligație să păstrez habitatul acelor păsări. Se vede clar că nu sunt un lac și o zonă întreținute. Nu înțelegem de ce custodele nu se implică mai mult, de ce nu-și impune planul de management. Aceste lacuri ale Argeșului sunt extrem de importante. Din cauza acestor schimbări climatice, foarte multe păsări migratoare își schimbă habitatul. Ne trezim cu păsări migratoare pe care nu le-am mai văzut în România. Trebuie să vedem dacă alte specii care poposeau mai vin în România, din cauza schimbărilor climatice. Ei trebuie să supravegheze mereu aceste lucruri. Au și fonduri pe care le pot accesa pentru a pune în valoare aria protejată. Ei sunt obligați să respecte valorile pentru care a fost declarată arie protejată. Garda de Mediu verifică cel puțin anual acest lucru, păstrarea valorilor ariei protejate. Acesta este rolul administratorului, să lupte pentru conservarea ariei protejate, a speciilor (aprox. 20.000 de păsări), a faunei și valorilor pentru care a fost declarată. Or, dacă tu nu te implici și aranjezi să nu ți se ceară niciun punct de vedere, lucrul acesta nu este în ordine…
# Ce propuneți?
– Noi vom urmări cum decurge proiectul. Insistăm pe refacerea planului de management și, apoi, a evaluării de mediu. De asemenea, insistăm foarte mult pe dezvoltarea cu preponderență a unei zone de locuit, așa cum am spus: parter +1 spre partea opusă ariei protejate și să nu depășească o înălțime de 15 metri. Toată lumea întreabă de ce această înălțime. Deoarece 15 metri este înălțimea medie a unui arbore, iar o pasăre are foarte puține șanse să se lovească de suprafețele ridicate, dacă ea zboară la acea înălțime minimă de 15 metri, și de aceea se și plantează acele pâlcuri de arbori, care trebuie să atingă o înălțime de 15 metri, pentru ca păsările să zboare peste aceste construcții. Așa trebuie făcută o evaluare de mediu. Restul mi s-a părut un aranjament.

„Agenția de Mediu trebuie să se implice. Să nu mai pățim ca în Munții Făgăraș, când ne-au terminat cu microhidrocentralele…”

# Ce părere aveți despre implicarea autorităților locale?
– Aici este problema autorității locale. Primăria e fermecată de impozitele pe care le-ar încasa din zona respectivă. Eu i-am explicat și domnului viceprimar că, în momentul când ai o arie protejată, nu asta faci. Primordial nu este să încasezi cât mai mult la buget, primordial este să pui în evidență aria respectivă, să faci un plan de management serios, cum s-a întâmplat și la Delta Văcărești, unde e o situație asemănătoare; și să atragi vizitatori, să creezi un cadru în acea zonă protejată, de liniște, de observare. Întotdeauna veți vedea o autoritate locală care adoptă toate pozițiile indecente când primește o investiție de genul acesta, care nu aduce nimic benefic pentru comunitate. Această investiție nu face altceva decât să aducă efecte grave asupra mediului și a sănătății cetățenilor. Mai mult decât atât, bruma de bani pe care o câștigă cetățenii români este toată vărsată în acea zonă comercială. Mai este și repatriat profitul. Noi încă n-am ajuns la acest nivel de gândire. Când vine cineva și spune că 100.000 euro este impozitul pe clădire și teren, normal că autoritatea se gândește să ia banii la buget.
# Ce rol are Agenția de Mediu în această poveste?
– Agenția pentru Protecția Mediului trebuie să comunice când investitorul va veni cu un nou plan de management și o nouă evaluare de mediu. Pilonul central rămâne Agenția pentru Protecția Mediului. Chiar am rugat agenția să lucreze în mod profesionist, am întrebat-o cum a fost posibil să emită aviz de mediu. Am cerut să își facă treaba, să nu mai pățim ce am pățit cu APM Argeș prin Munții Făgăraș, când ne-au terminat cu microhidrocentralele,
ne-au făcut praf mediul din zona respectivă. Un dezastru de mediu s-a creat în zona respectivă. Asta a spus și Uniunea Europeană.

„Pasajul trece prin curtea oamenilor, ceea ce nu este normal”

# Ce credeți despre pasajul rutier suprateran care va face legătura între mall și oraș? Este necesar un studiu de însorire?
– Nu studiul de însorire este problema. Acest studiu se face în momentul când o construcție îți umbrește locuința. Pasajul acela nu umbrește, ci trece prin curtea oamenilor, ceea ce nu este normal. Trebuie să existe clar o zonă de protecție între pasaj și zona de locuire. De aceea noi am spus că trebuie proiectat subteran. Evaluarea de mediu nu lucrează pe bani puțini sau mulți, ea trebuie să îți spună care e cea mai bună soluție și care are cel mai mic impact asupra mediului și cetățenilor. Uniunea Europeană și legislația română nu mai fac disocierea. În momentul în care vorbești de protecția mediului, implicit vorbești de sănătatea populației. Lucrurile sunt foarte clare, de aceea din Comisia de Mediu face parte Direcția de Sănătate Publică a localității respective; mai mult decât atât, Ordinul 119 spune clar că în zonele poluate nu se amplasează locuințe, ele se relochează într-o zonă unde pot fi dezvoltate. Ca atare, nu ai cum! Încalci și legislația de mediu, și pe cea de sănătate publică. Nu poți implementa un plan în felul acesta! Plus că este restricționat de planul de management pe dezvoltarea de noi circulații sau dezvoltarea celor existente, în situația de față. Ei spun că fac o dezvoltare, că profilul străzilor ar fi cam tot același și că nu umbă la el. Până la urmă, ne-am dat seama că evaluatorul (reprezentantul investitorului – n.red.) ne inducea în eroare, ca să nu zic direct că ne mințea. Noi cunoaștem foarte bine problemele legate de urbanism, ne judecăm cu ele în sute de dosare. Până la urmă, pasajul trece prin curtea omului. Cam așa stau lucrurile…

Gheorghe Badea răspunde ecologiştilor, pe care îi denumeşte ”frânari”:  „Se face o investiţie curată (…) Nu e nici exploatare de şist, nici de uraniu…”

La polul opus, omul de afaceri Gheorghe Badea nu împărtășește aceleași opinii, ci crede că această investiție este benefică și că vor fi respectate toate legislațiile, dar nu știe când vor fi prezentate o nouă evaluare de mediu completă și un nou studiu de management.

„Se face o investiție curată, pură, care era necesară. De 30 de ani se chinuie Piteștiul să facă și n-a reușit, iar când în sfârșit se face ceva, apar tot felul de oponenți, frânari. Pentru acest proiect s-au respectat toate procedurile românești, europene. Astfel de investiții sunt benefice și ar fi bine să fie cât mai multe. Nu e nici exploatare de șist, nici de uraniu, nici de petrol, sunt construcții statice, ca orice bloc, pod, nu emană noxe, nu distrug lanțuri trofice”, a spus omul de afaceri Gheorghe Badea.

„Țara noastră are nevoie de făptuitori, nu de lătrători!”

„Dacă vrei să faci toate studiile posibile care sunt înscrise în catalogul Mediului, trebuie să stai 10 ani. Lătrători avem suficienți în România, și în ultimii 30 de ani nu prea s-au făcut lucruri deosebite în investiții. Toate vor fi în echilibru, cu respectarea legislației. Toți ONG-iștii știu un alfabet simplu: impactul, stricăciunea, stricarea mediului și altele. Este un lac (lacul Prundu – n.red.), și orice lac implicat într-un circuit industrial, economic, turistic are de câștigat. Se construiește lângă el respectând regulile, procedurile. Un lac nu este o mină de organisme microsensibile. E doar un lac. Nu-i dăunează nici aspectului, nici funcționalității, nici compoziției biochimice. Țara noastră are nevoie de făptuitori, nu de lătrători!”, a mai adăugat afaceristul.
Material realizat de Mari Tudor