Tiparul satului românesc rezonează, în literatura română din toate timpurile, cu starea de rai. Oricât de departe ar pleca, indiferent de noua condiție socială și intelectuală în care ajunge să se instaleze la un moment dat, concetățeanul nostru se întoarce, periodic și nostalgic, la rădăcinile sale formatoare. Direct sau indirect, prin generațiile care l-au precedat. Pentru români, satul este pământul-mamă și cerul-tată, natura încă vie îi este soră, apele îi vorbesc, clopotul bisericii pentru el bate, comunitatea de odinioară învie, fie și pentru câteva clipe, în trupul fragilizat al comunității de astăzi. Se întâmplă, de obicei, de sărbători, când ritualul își activează conținuturile și lumea devine mai bună.

Recital special de poezie

Anul acesta, cu prilejul Sărbătorilor Argeșului și Muscelului, ediția a XIII-a – premisa sărbătorii a funcționat, așadar – Biblioteca Județeană Argeș a organizat marți, 10 septembrie, recitalul de poezie ”Satul românesc. Ecouri și amintiri lirice”. Au răspuns invitației de a citi din creația lor MARIA CHIRTOACĂ, IOANA DANIELA CHIȚESCU, ALEXANDRU MĂRCHIDAN, GEORGE BACIU, IUSTIN OPREA, CONSTANTIN TEODOR CRAIFĂLEANU, GEORGE BADEA și CONSTANTIN SAMOILĂ. Poeți din generații diferite – Ioana Daniela Chițescu, de exemplu, are 17 ani și este elevă la Liceul Teoretic ”Ion Mihalache” din Topoloveni – care trăiesc discret sau, dimpotrivă, la vedere și sonor – Maria Chirtoacă este ambasadoare neobosită a spiritului național în Republica Moldova și în Ucraina – poeți cu vieți blânde sau complicate au citit convinși că, făcând acest lucru, memoria colectivă are de câștigat.
Denisa Popescu