Prorocul Daniel s-a născut din seminția lui Iuda, seminție împărătească. A trăit cu 460 de ani înainte de Hristos. Când Ierusalimul a fost cucerit de împăratul babilonean Nabucodonosor, Daniel și tinerii Anania, Azaria și Misail au fost luați robi.

Datorită înțelepciunii sale, Daniel este chemat de către Nabucodonosor la palatul său, împreună cu cei trei tineri. Refuză să se hrănească din bucatele împăratului și îl învață pe acesta că printr-o alta hrană (doar semințe și apă) se pot arăta mai frumoși la chip decât cei ce se hraneau din masa împaratului.

Citește și:  Întors din morţi, Gheorghe Dinescu îşi spune povestea horror de pacient Covid

A tâlcuit visele lui Nabucodonosor, vise pe care niciun vrăjitor de la palatul acestuia nu a reușit să le explice.

    Pentru că nu s-au închinat unei statui a împăratului, cei trei tineri au fost aruncați într-un cuptor încins. Datorită credinței lor, Dumnezeu va preface focul în rouă.

Motivul pentru care nu a fost aruncat și Daniel în cuptorul încins a fost acela ca el primise numele Baltazar de la Asfanez, conducatorul eunucilor de la palatul lui Nabucodonosor, iar la babilonieni numele acesta era de o mare cinste, pentru că era nume de dumnezeu.

Însă refuză să se închine idolilor și este aruncat într-o gropă cu lei, în vremea împăratului Darie, din care va ieși nevătămat. În urma acestei minuni, împăratul Darie a scris către toate popoarele: “Pacea voastra sa se înmulțească. De mine s-a dat această poruncă în tot pământul împărăției mele, ca fiecare să se cutremure și să se teamă de Dumnezeul lui Daniil, pentru că Acela este Dumnezeul cel viu, Care este în veci și împărăția Lui nu se va strica și stăpânirea Lui îndelung stăpânește, sprijinește și izbăvește. Apoi face semne și minuni în cer și pe pământ, căci a izbăvit pe Daniel din gurile leilor”.

Citește și: Povestea unui piteştean, medic de urgenţă în Spania, infectat de două ori cu COVID-19

Mai târziu, va fi aruncat pentru a doua oară într-o groapă cu lei din cauza credinței în Dumnezeul Cel Viu, dar și de această dată va ieși nevătămat.

Daniel și cei trei tineri au murit în vremea împăratului Atic, iar din Sinaxar aflăm că la învierea lui Hristos au înviat și aceștia și s-au arătat multora.

Sfinții Părinți au rânduit ca pomenirea lor să fie făcută cu șapte zile înainte de nașterea Mântuitorului, pe motiv că aceștia erau din seminția Iudei, din care și Mântuitorul nostru Își trage neamul după trup.

Daniel înseamnă, în ebraică, “Dumnezeu este judecătorul meu“.

Sfântul Proroc Daniel se numără între cei patru mari Proroci ai Vechiului Testament, împreuna cu Sfinții Isaia, Ieremia și lezechiel.

Tot astăzi, facem pomenirea:

– Sfintilor Mucenici Patermutie, Copri si Alexandru;
– Cuviosului Dunale;
– Sfantului Mucenic Iahu;
– Sfantului Dionisie cel Nou din Zachint;
– Sfantului Mucenic Nichita.