Din anul 2007 încoace, de când patrimoniul SC ARO SA a fost preluat de către firma lui Nicolae Raţiu, Landmark Management, „cianurile” au poluat (la propriu) imaginea Câmpulungului. Mai nou, blestemul „Zimbrului Carpaţilor” a reapărut peste Muscel prin scandalul „cianurilor”, pus în seama firmei ieşene Global Eco Center, cea care a închiriat de la Nicolae Raţiu un spaţiu de stocare a deşeurilor pe fosta platformă ARO. Asta după ce firma din Iaşi a ajuns la Câmpulung pentru a curăţa viitorul parc industrial al lui Raţiu de tonele de deşeuri lăsate moştenire de ARO.
380 de mii de euro au fost cheltuiţi până în prezent pentru decontaminarea platformei ARO
Potrivit declaraţiilor făcute, atât de lichidatorul Gheorghe Banu, cât şi de reprezentantul actualului proprietar al fostei platforme industriale, Sergiu Filip, la cumpărarea fostei uzine, firma Landmark Management a preluat şi obligaţiile de mediu cuprinse într-un program de conformare întocmit de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Argeş în data de 07.09.2007. Condiţie prin care proprietarul fostei uzine, Nicolae Raţiu, are de finalizat programul până la finele acestui an (30.12.2013). Iniţial, la predarea patrimoniului SC ARO SA către firma Landmark Management, s-a făcut şi un inventar al deşeurilor periculoase ce se aflau pe platforma câmpulungeană, costurile pentru eliminarea acestora fiind scăzute din preţul de vânzare. Conform unui comunicat semnat de Sergiu Filip, până în prezent firma Landmark Management a cheltuit aproape 380 de mii de euro (1.558.000 lei) pentru a-şi îndeplini obligaţiile faţă de Mediu. De partea de eliminare a deşeurilor periculoase şi de ecologizarea fostei platforme se ocupă, prin contract, firma ieşeană Global Eco Center.
La ora actuală, mai sunt îngropate 204 tone de deșeuri la Aro
Numai că, în cadrul procesului de eliminare a deşeurilor periculoase de pe fosta uzină ARO, actualul proprietar a găsit cantităţi mult mai mari decât cele consemnate în rapoartele inițiale, fapt pentru care, din 9 ianuarie 2012, firma lui Nicolae Raţiu se judecă cu societatea ARO SA, prin lichidatorul judiciar Gheorghe Banu, pentru un surplus de 204 tone de şlam galvanic (deşeuri periculoase ce conţin şi cantităţi importante de cianuri). Ca dovadă, instanţa de judecată a solicitat expertiză de specialitate de la mediu prin care „să se constate adâncimea la care au fost îngropate cele 2 bazine suprapuse ce conţineau şlam galvanic, deasupra pânzei freatice; dacă menţinerea lor ar fi putut conduce la poluarea pânzei freatice ce trece pe sub „Depozitul II de şlam galvanic” şi dacă există obligaţia preluării surplusului de 204 tone de şlam galvanic; să se constate că cele 3 bazine descoperite suplimentar au fost îngropate în pământ, deasupra pânzei freatice; să menţioneze expertul dacă nepreluarea conţinutului bazinelor ar fi putut crea un accident ecologic prin poluarea pânzei freatice urmare a degradării sau fisurării bazinelor în urma unor calamităţi naturale; să menţioneze dacă, la momentul întocmirii raportului la bilanţul de mediu, nivel I, pentru încetarea activităţii ARO SA, ar fi putut fi menţionată toată cantitatea de şlam galvanic de 554 tone şi nu de doar 350 tone”. Cert este că în scandalul „cianurilor” ce a izbucnit înainte de „incendiul toxic” de pe fosta platformă ARO Câmpulung se cere numai capul firmei Global Eco Center, fără a se ţine cont că acolo mai există încă 204 tone de deşeuri periculoase ce au stat ani de zile bine îngropate sub pământ şi nu ar fi ieşit la suprafaţă dacă nu ar fi fost descoperite chiar de firma pusă azi la zid. Ei bine, aceste 204 tone deșeuri fac încă obiectul unui proces de … 40 de mii de euro, sumă pe care Raţiu o cere de la SC ARO SA, prin lichidatorul Gheorghe Banu, pentru a elimina şi resturile de deșeuri de pe terenul pe care-l deţine la Câmpulung. Şi mai interesant este că, la aproape doi ani de zile de la începerea procesului, încă nu există un verdict clar, sentinţele instanţei de judecată fiind atacate, ba de-o parte (Raţiu), ba de alta (Banu), fiecare parte susţinându-şi propriul punct de vedere. Gheorghe Banu precizează că raportul a fost făcut de o firmă specializată şi că nu s-a ştiut de existenţa bazinelor descoperite anterior, în timp ce reprezentantul firmei Landmark Management, Sergiu Filip, susţine că va continua procesul până ce SC ARO SA va plăti pentru eliminarea ultimelor „cianuri”.
E bine de știut că pe fosta platformă ARO, la preluarea ei de către firma Landmark Management, se aflau nu doar cele 554 tone de deșeuri periculoase (şlam galvanic), ci şi tone de alte deşeuri, precum: uleiuri uzate, reziduri de păcură şi motorină, vopsele degradate ori alte substanţe chimice, dintre care au rămas doar cele … 204 tone de şlam galvanic ce pot dispărea acum din Câmpulung doar cu.. verdictul instanţei. Ioana Ştefan
0 Comentarii