România se află printre cele 16 țări ale Uniunii Europene în care au fost selectate noi proiecte strategice pentru exploatarea, prelucrarea și reciclarea materiilor prime critice. Comisia Europeană a anunțat alegerea a 46 de proiecte, într-un demers prin care încearcă să reducă dependența industriei europene de importurile din afara blocului comunitar.
Investițiile vizează resurse indispensabile pentru fabricarea bateriilor, dezvoltarea tehnologiilor moderne și producția de echipamente militare.
Proiectele selectate vor beneficia de proceduri de autorizare accelerate și de sprijin pentru identificarea surselor de finanțare. Comisia nu a precizat, în informațiile prezentate, câte dintre acestea sunt localizate în România sau ce investiții concrete vizează țara noastră.
Bruxelles-ul a ales 46 de proiecte din peste 100 de propuneri
Anunțul a fost făcut vineri, după evaluarea celor 102 propuneri depuse în cadrul celui de-al doilea apel european dedicat materiilor prime critice.
Dintre acestea, 46 au fost selectate pentru statutul de proiect strategic.
Opt proiecte sunt dedicate extracției de resurse, 11 urmăresc dezvoltarea capacităților de procesare, iar 19 se concentrează pe reciclare.
Alte opt investiții combină mai multe etape: trei includ extracția și procesarea, iar cinci reunesc procesarea și reciclarea.
În total, proiectele acoperă 15 dintre cele 17 materii prime considerate strategice pentru economia europeană.
Litiu, nichel și cobalt pentru baterii. Magneziu și wolfram pentru industria de apărare
O parte importantă a investițiilor vizează materialele utilizate la producerea bateriilor pentru automobile electrice și sisteme de stocare a energiei.
Potrivit Comisiei Europene, șapte proiecte au în vedere litiul, 12 nichelul, zece cobaltul, cinci manganul și patru grafitul.
Alte investiții urmăresc resurse importante pentru sectoarele de apărare și aerospațial. Două proiecte sunt dedicate magneziului, iar trei vizează wolframul.
Pe lista materiilor prime prioritare se află și pământurile rare. Patru proiecte se concentrează pe aceste resurse, folosite inclusiv la fabricarea magneților permanenți necesari în numeroase echipamente industriale.
Noile proiecte sunt repartizate în Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Spania și Suedia.
Ce vrea Uniunea Europeană să realizeze până în 2030
Prin dezvoltarea unor capacități proprii, Bruxelles-ul încearcă să limiteze riscurile provocate de dependența de furnizori externi.
Strategia europeană stabilește trei obiective pentru anul 2030: cel puțin 10% din consumul anual de materii prime strategice să provină din extracția realizată în UE, 40% să fie procesate pe teritoriul Uniunii, iar 25% să fie obținute prin reciclare.
Cele 46 de proiecte anunțate acum completează alte investiții strategice selectate anterior: 47 de proiecte din state membre, aprobate în 2025, și 13 proiecte din țări din afara Uniunii Europene.
Comisia estimează că, împreună, acestea ar putea permite atingerea integrală a obiectivelor europene de extracție pentru litiu, nichel, pământuri rare, magneziu și wolfram.
De asemenea, ar putea fi îndeplinite integral țintele de procesare pentru litiu și pământuri rare, precum și cele de reciclare pentru litiu, cobalt și pământuri rare.
Peste două miliarde de euro mobilizate pentru reducerea dependenței de importuri
De la lansarea inițiativei RESourceEU, la nivel european au fost mobilizate peste două miliarde de euro pentru susținerea sectorului materiilor prime critice.
Sprijinul financiar provine din mai multe instrumente, printre care Fondul pentru inovare, ajutoarele de stat și Banca Europeană de Investiții.
În paralel, mecanismul european dedicat materiilor prime a identificat peste 30 de posibile colaborări între furnizori și cumpărători, pentru zece tipuri de materiale.
Există progrese și în cazul investițiilor selectate anul trecut. Dintre proiectele aprobate în 2025, 25 au finalizat evaluarea impactului asupra mediului, iar 17 au obținut autorizațiile necesare pentru începerea lucrărilor de construcție.
Comisia Europeană pregătește o nouă rundă de selecție
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru prosperitate și strategie industrială, Stéphane Séjourné, a subliniat că obiectivul este reducerea dependenței de importuri și extinderea producției europene.
Oficialul a transmis că Uniunea dispune de resurse, proiecte și instrumente financiare, iar următorul pas este accelerarea investițiilor.
Comisia Europeană intenționează să lanseze un nou apel pentru proiecte strategice spre sfârșitul anului 2026.
Pentru România, includerea pe lista celor 16 state membre reprezintă accesul unor proiecte selectate la mecanisme europene de sprijin și autorizare accelerată, fără ca acest statut să însemne automat acordarea unei finanțări directe.
0 Comentarii