România ocupă locul al șaptelea în clasamentul țărilor europene după numărul de taxe individuale, cu 109 taxe, potrivit datelor pentru 2024 analizate de Tax Policy Associates. În același timp, țara noastră se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește veniturile fiscale colectate.
Clasamentul evidențiază diferențe importante între sistemele fiscale europene, însă numărul de taxe nu indică în mod direct nivelul fiscalității sau povara fiscală suportată de contribuabili. Indicatorul reflectă, mai degrabă, gradul de fragmentare și complexitatea sistemului fiscal. Franța se află pe primul loc, cu 348 de taxe individuale, urmată de Danemarca, cu 132. România figurează pe poziția a șaptea, cu 109 taxe.
Franța are un număr ridicat de taxe care aduc venituri reduse la buget. Dintre cele 348 de taxe, 243 sunt considerate taxe cu randament redus. În schimb, cele mai mari venituri provin din taxele aplicate muncii și din cele pe bunuri și servicii. Numărul mare de taxe din Franța este pus, în parte, pe seama unor măsuri introduse de-a lungul timpului pentru sectoare și activități specifice. Printre acestea se numără taxe pentru asigurări și formare profesională, pentru camerele de comerț, dar și pentru sectorul nuclear sau jocurile de noroc.
La polul opus se află Estonia și Lituania, cu 34, respectiv 35 de taxe individuale. Letonia are 54 de taxe, rămânând și ea mult sub media europeană, de aproximativ 90 de taxe. Estonia este considerată un exemplu de sistem fiscal simplificat. Țara aplică un impozit pe venitul persoanelor fizice cu o cotă unică, iar profiturile corporative reinvestite nu sunt impozitate.
Germania are, la rândul său, un număr relativ redus de taxe, aproximativ 60, deși veniturile fiscale reprezintă circa 42% din PIB. Datele arată astfel că un număr mare de taxe nu înseamnă automat și venituri fiscale ridicate.
România are o problemă la colectarea taxelor
În cazul României, principala problemă evidențiată de date este nivelul redus al veniturilor colectate de stat în raport cu PIB-ul. Veniturile bugetare totale au crescut în 2025 la 35,4% din PIB, de la 34% în 2024. Și veniturile fiscale, care includ impozitele și contribuțiile sociale, au urcat de la 28,7% la 29,2% din PIB.
Creșterea nu a fost însă suficientă pentru a reduce semnificativ diferența față de media europeană. În 2025, veniturile bugetare din UE27 au reprezentat, în medie, 46,4% din PIB. România a avut astfel un nivel cu aproximativ 11 puncte procentuale mai mic. În ceea ce privește veniturile fiscale, diferența este similară: 29,2% din PIB în România, comparativ cu 40,4% în UE27. Din acest punct de vedere, România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană.
Diferențele sunt vizibile și față de alte state din Europa Centrală și de Est. Croația și Slovenia au venituri bugetare de 47,1% din PIB, Polonia ajunge la 43,6%, iar România la 35,4%. În raport cu Bulgaria, diferența este de 2,7 puncte procentuale.
Datele indică, astfel, că problema României nu ține doar de numărul taxelor existente, ci și de capacitatea administrației fiscale de a le colecta. Consiliul Fiscal indică eficiența redusă a administrației fiscale și nivelul unor cote de impozitare printre factorii care contribuie la nivelul scăzut al veniturilor statului.
0 Comentarii