Angajații din România parcurg, în medie, doar 17 kilometri pe zi pentru drumul dus-întors până la serviciu, cea mai mică distanță dintre cele 16 țări europene analizate. Cu toate acestea, naveta durează 53 de minute, iar în București-Ilfov timpul urcă la 73 de minute.
România are cea mai scurtă navetă ca distanță dintre țările analizate de SD Worx, însă timpul petrecut de angajați pe drum arată o situație diferită. În medie, cei 17 kilometri parcurși zilnic până la și de la locul de muncă înseamnă 53 de minute de deplasare.
Astfel, România ocupă locul al șaselea în clasamentul duratei navetei. Timpul real petrecut pe drum este chiar ușor mai mare decât limita de 51 de minute pe care angajații români spun că ar accepta-o zilnic.
La nivel european, distanța medie analizată este de 45 de kilometri, iar timpul mediu de navetă ajunge la 45 de minute. Timpul maxim considerat acceptabil de angajații europeni este de 62 de minute.
Belgia are cea mai lungă navetă, Slovenia pe primul loc la rapiditate
Cele mai mari valori în privința timpului petrecut pe drum apar în Belgia, unde angajații parcurg aproximativ 64 de kilometri dus-întors și petrec 61 de minute în deplasare. Suedia urmează cu 53 de kilometri și 57 de minute, iar Irlanda cu 47 de kilometri și 56 de minute.
La polul opus, Slovenia are cea mai scurtă durată medie a navetei dintre țările analizate: 42 de kilometri sunt parcurși în aproximativ 32 de minute. În Italia, 42 de kilometri înseamnă 35 de minute, iar în Croația, 37 de kilometri sunt parcurși în 41 de minute.
Datele indică astfel că problema României ține mai degrabă de timpul necesar deplasării decât de numărul de kilometri.
București-Ilfov, situația care schimbă radical media națională
Diferențele regionale sunt importante. În București-Ilfov, angajații petrec în medie 73 de minute pe zi pentru naveta dus-întors, deși distanța medie este de numai 16 kilometri.
În celelalte șapte regiuni de dezvoltare, durata medie este cuprinsă între 43 și 49 de minute.
Mai mult de jumătate dintre angajații din București-Ilfov, respectiv 51%, spun că petrec cel puțin o oră zilnic pe drum. Pentru 33%, naveta ajunge la minimum 90 de minute, în timp ce 23% spun că petrec cel puțin două ore în deplasare.
La nivel național, procentul celor care petrec minimum două ore pe drum este de 11%.
Aproape două treimi dintre români fac navete de 10-29 de kilometri
63% dintre respondenții din România declară că parcurg între 10 și 29 de kilometri dus-întors până la serviciu. Procentul este de peste două ori mai mare decât media europeană, de 27%.
Cu toate acestea, doar 47% dintre angajații români reușesc să încheie naveta în mai puțin de 45 de minute.
În același timp, 16% petrec cel puțin 90 de minute pe zi pe drum, față de 13% la nivel european.
Timpul pierdut în trafic influențează și preferințele privind munca de acasă. 38,2% dintre angajații români spun că și-ar dori să lucreze mai mult de acasă, comparativ cu 35,8% la nivel european.
Alți 48% ar prefera să păstreze actualul nivel de muncă de acasă, iar 13,7% ar opta pentru mai puțină muncă remote.
În București-Ilfov, unde naveta este cea mai lungă, 47% dintre respondenți și-ar dori mai multă muncă de acasă. Totodată, 43% consideră că pierd pe drum timp important care ar putea fi folosit pentru muncă, față de 35% la nivel național.
România stă bine la numărul de opțiuni de transport
Paradoxal, România se află printre țările cu o disponibilitate ridicată a variantelor de navetă. 61% dintre angajații români consideră că au suficiente opțiuni pentru a ajunge la serviciu, față de 53% media europeană. Doar Țările de Jos au un procent mai mare, de 70%.
Transportul public este considerat convenabil, fiabil și ușor accesibil de 52% dintre respondenții din România, în timp ce media europeană este de 36%.
În București-Ilfov, procentul urcă la 58%, cel mai ridicat dintre regiunile României analizate. Totuși, capitala are și cea mai mare durată medie a navetei, ceea ce arată că existența unor opțiuni de transport nu înseamnă automat și o deplasare rapidă.
Studiul „HR & Payroll Pulse” a fost realizat între 27 ianuarie și 20 februarie 2026 în 16 țări europene. Cercetarea a inclus 5.936 de decidenți din domeniul resurselor umane și 16.500 de angajați.
0 Comentarii