România riscă să intre într-un nou conflict pentru regulile europene privind ajutoarele de stat. Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată asupra despăgubirilor de 42,2 milioane de euro acordate unui grup de zece investitori, după un litigiu legat de modificarea schemei de sprijin pentru energia regenerabilă.
Banii au fost deja plătiți, însă Bruxelles-ul verifică acum dacă executarea unei hotărâri arbitrale prin care statul român a fost obligat să achite despăgubirile respectă legislația Uniunii Europene.
De unde a pornit disputa
În 2011, România a introdus un mecanism de sprijin pentru producătorii de energie regenerabilă, bazat pe certificate verzi. Schema a fost analizată și aprobată de Comisia Europeană.
Ulterior, autoritățile române au modificat mecanismul în 2013, 2014 și în anii următori. Și aceste schimbări au primit aprobarea Bruxelles-ului, în 2015 și 2016.
Modificările au nemulțumit însă un grup de zece companii care investiseră în cinci centrale fotovoltaice. Investitorii au susținut că au fost prejudiciați de schimbarea schemei și au solicitat despăgubiri reprezentând sprijinul financiar pe care considerau că l-ar fi primit dacă mecanismul inițial ar fi rămas în vigoare.
Tribunalul arbitral a dat câștig de cauză investitorilor
Litigiul a ajuns la arbitraj, iar la 20 februarie 2024 tribunalul arbitral a stabilit că România a încălcat Tratatul privind Carta Energiei. Statul român a fost obligat să plătească despăgubiri de 42,2 milioane de euro, plus dobânzi și alte cheltuieli.
România a notificat ulterior Comisia Europeană cu privire la hotărâre și a informat Bruxelles-ul că plata a fost efectuată într-un cont deschis pe numele beneficiarilor.
Printre companiile care au participat la procedură se numără LSG Building Solutions GmbH, Green Source Consulting GmbH, Core Value Investments GmbH & Co. KG Gamma, Core Value Capital GmbH, Anina Pro Invest Ltd., Giust Ltd., Risen Energy Solar Project GmbH, Pressburg UK GmbH, Solluce Romania 1 B.V. și SC LJG Green Source Energy BETA S.R.L.
Bruxelles-ul ridică acum semne de întrebare
Problema analizată de Comisia Europeană nu este doar dacă investitorii aveau dreptul la despăgubiri, ci și dacă plata efectuată de România poate fi considerată ajutor de stat.
În evaluarea sa preliminară, Comisia susține că există posibilitatea ca hotărârea arbitrală și executarea acesteia să constituie un ajutor de stat incompatibil cu piața internă.
Bruxelles-ul va verifica, prin urmare, dacă plata respectă normele europene și dacă nu intră în contradicție cu alte prevederi ale dreptului UE.
În mod normal, măsurile care constituie ajutor de stat trebuie să fie aprobate de Comisie pentru a putea fi considerate compatibile cu piața internă. Executivul comunitar subliniază și că o măsură care contravine altor norme ale Uniunii nu poate fi declarată compatibilă doar prin aplicarea regulilor privind ajutoarele de stat.
Un alt punct sensibil: arbitrajul dintre investitori și state UE
Investigația Bruxelles-ului are și o componentă juridică mai largă. Comisia va analiza dacă procedura arbitrală dintre România și investitorii din Uniunea Europeană este compatibilă cu tratatele europene și cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.
În acest context este relevantă hotărârea Achmea din 2018, prin care CJUE a stabilit că mecanismele de arbitraj între investitori și state membre ale UE, întemeiate pe tratate bilaterale de investiții, sunt incompatibile cu dreptul Uniunii.
România și investitorii pot trimite observații
Deschiderea investigației nu înseamnă că Bruxelles-ul a luat deja o decizie definitivă. Comisia precizează că România, precum și celelalte părți interesate, vor avea posibilitatea să transmită observații în cadrul procedurii. Concluzia finală va fi stabilită după analiza tuturor elementelor relevante.
Citește și: Un gigant auto pregătește o reducere masivă de personal. 8.000 de posturi dispar până în 2027
0 Comentarii