Condamnat în 2013 la pedepse care însumau nouă ani de închisoare, dar pus să execute doar cinci dintre ei, liderul revoluţionarilor musceleni, Serafim Cotenescu, a primit o pedeapsă mai blândă la rejudecare. El a fost acuzat de trafic de influenţă în temeiul Legii privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie într-un dosar cu unsprezece inculpaţi, printre aceştia aflându-se şi George Costin, preşedintele Asociaţiei de Revoluţionari 1989 Metrou România şi fost secretar de stat pe problemele revoluţionarilor. Costin a primit acum trei pedepse cu un total de treisprezece ani de puşcărie, fiind obligat să execute doar cinci ani.

Procesul a fost declanşat în iunie 2012, la Curtea de Apel Piteşti, la patru luni după ce Cotenescu fusese arestat preventiv. Liderul revoluţionarilor musceleni fusese săltat de procurori după o descindere la sediul Asociaţiei „22 Decembrie”. În urma cercetărilor efectuate în cauză, Parchetul DNA a propus trimiterea în judecată a lui Serafim Cotenescu pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei ori a autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani sau foloase necuvenite şi pentru iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat. El a fost acuzat că între anii 2009-2011 a făcut parte dintr-un grup, alături de alţi revoluţionari precum George Costin, preşedintele Asociaţiei 1989 Metrou România, care ar fi acţionat în mod coordonat în scopul obţinerii direct sau indirect de beneficii financiare din partea altor persoane. Este de notorietate faptul că, aflând de investigaţiile anchetatorilor, Serafim Cotenescu a încercat să facă investigaţii în comuna Rociu, pentru a afla câte ceva din trecutul procurorului Radu Sevastian, unul dintre magistraţii implicaţi în caz.
Liderul revoluţionarilor a stat după gratii un an şi două luni, fiind eliberat sub control judiciar în aprilie 2013. La finalul acelui an a intervenit şi prima condamnare: cinci ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi, pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat, şi patru ani închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei şi autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Pedepsele au fost contopite şi a rămas de executat cea de cinci ani plus interzicerea unor drepturi. În plus, condamnatul trebuie să plătească 45.000 de lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a trecut la faza următoare a procesului, la apel, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a desfiinţat sentinţa Curţii şi a dispus rejudecarea cauzei. O rejudecare care a început în februarie 2015 şi care, potrivit lui Cotenescu, a adus mai multe modificări ale completului de judecată. După mai mult de doi ani, Curtea de Apel Piteşti s-a pronunţat. Hotărârea din septembrie anul acesta i-a adus lui Serafim Cotenescu o altă pedeapsă faţă de cea pronunţată în primul proces: patru ani pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat şi unsprezece luni pentru complicitate. Contopirea pedepselor a dus la o condamnare de patru ani, cu suspendare pe un termen de încercare de nouă ani. În această perioadă, revoluţionarul are mai multe obligaţii a căror respectare va fi verificată de cei de la Serviciul de Probaţiune Argeş. Instanţa a dispus şi menţinerea sechestrului aplicat asupra bunurilor condamnatului, mai ales că statul are de recuperat de la el şi de la ceilalţi inculpaţi suma  de 9.453.390 lei. În plus, Cotenescu a fost obligat la plata a 46.000 de lei cheltuieli judiciare.

„Nu sunt vinovat!”

Serafim Cotenescu şi-a susţinut mereu nevinovăţia, spunând că nu se putea vorbi de grup infracţional organizat, în condiţiile în care nici măcar nu-i cunoştea pe unii dintre cei acuzaţi în acelaşi dosar. Mai mult, el a exclus şi varianta obţinerii de foloase necuvenite, în condiţiile în care era împrumutat la bancă. El ne-a declarat că a făcut deja apel la noua sentinţă, calea de atac fiind înregistrată la Curtea de Apel pe 21 septembrie.

Încă mai este revoluţionar. Chiar lider

Serafim Cotenescu figurează încă în evidenţele Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, având certificatul de revoluţionar LRM-C-155 (serie şi număr). Cotenescu a devenit vicepreşedinte la Asociaţia de Revoluţionari „22 Decembrie” Câmpulung încă din anul 1994, apoi a devenit lider. În anul 1995, când deja ajunsese preşedinte al Asociaţiei, Serafim Cotenescu a plecat pentru o perioadă îndelungată din ţară, locul său fiind luat de către Dorin Popa. Odată cu apariţia acestui personaj mult contestat au apărut şi neînţelegerile în cadrul Asociaţiei. Astfel s-a ajuns la separarea în două, chiar trei structuri, celelalte fiind conduse de medicul Vasile Mănescu şi Mihai Eftimie. Revenirea în ţară a lui Cotenescu a mai limpezit apele, revoluţionarii s-au regrupat treptat în cadrul Asociaţiei „22 Decembrie”, iar afilierea s-a făcut la Asociaţia UNOLD Braşov, ulterior UNORD, astăzi făcând parte din Blocul Naţional al Revoluţionarilor. Cotenescu a fost reales de mai multe ori în funcţia de preşedinte, a devenit şi membru în conducerea executivă a BNR 1989, a apărut şi un preşedinte de onoare în persoana lui Mihai Eftimie, iar numărul celor înscrişi în Asociaţie a ajuns, în timp, la sub o sută de membri. Oricum, numărul membrilor nu a fost niciodată egal cu cel al revoluţionarilor din zona Muscel, în condiţiile în care există şi persoane care fac parte din alte structuri de acelaşi fel.
După arestarea preventivă a lui Cotenescu, preşedinte al Asociaţiei a fost ales Sergiu Cicu. Numai că, surpriză! La finalul anului trecut, Serafim a fost reales lider al revoluţionarilor musceleni.

Acuzat de relaţii cu Securitatea

De-a lungul mandatelor de preşedinte al Asociaţiei „22 Decembrie”, Serafim Cotenescu nu a fost ocolit de contestaţii şi acuze, venite mai ales din partea unor revoluţionari care considerau că nu sunt bine reprezentaţi de liderul lor. Astfel, în anul 1998 a apărut ideea unei implicări a lui Cotenescu în relaţii cu fosta Securitate. El a negat supoziţia, ba chiar a publicat în presă o cerere în sensul clarificării situaţiei. Nu a primit niciodată răspuns.