# Spiridon Cristocea, directorul Muzeului Judeţean este ferm. Cu o istorie de 85 de ani, timp în care a purtat şi denumirea de muzeu regional între 1955 – 1968, Muzeul Judeţean Argeş este şi astăzi una din cele mai importante instituţii culturale din judeţ. Prin secţiile sale de istorie, ştiinţe ale naturii, artă şi planetariu muzeul propune vizitatorilor săi o mare varietate de exponate. Despre activitatea şi proiectele Muzeului Judeţean Argeş ne-a vorbit directorul Spiridon Cristocea, în interviul pe care vi-l propunem în continuare.

# Domnule director, care este cea mai vizitată secţie a Muzeului Judeţean Argeş şi care ar fi secţia care atrage cei mai puţini vizitatori?
– La ora actuală, cea mai vizitată este Cetatea Poienari, pe care muzeul o are în administrare din anul 2010. Este foarte vizitată datorită acelui mit al lui Dracula care fascinează în special pe apuseni, dar şi pe vizitatorii români. Dintre turiştii străini cei mai mulţi sunt polonezi şi evrei. Problema este că nu oricine se poate încumeta să urce 1.480 de trepte, altfel numărul turiştilor ar fi şi mai mare. Unii oameni pregetă să urce şi la etajul patru, dar până acolo. S-a elaborat acum câţiva ani un master plan prin care să se valorifice turistic toată zona şi incluziv Cetatea, dar văd că a rămas la stadiul de proiect. Mai puţin vizitată este Expoziţia Memorială „Dinu Lipatti” de la Ciolceşti. Accesul nu este unul greu, expoziţia aflându-se la doar 5 km de drumul naţional Bucureşti – Piteşti. Undeva lângă Leordeni se face un drum către nord, care de doi ani este şi asfaltat. Casa din punct de vedere arhitectonic este foarte frumoasă, iar peisajul este superb, dar din păcate nu mai sunt mulţi cei care au aplecare către genul acesta de muzică. Este vorba de muzica cultă. 

„La începutul lui septembrie vom începe cercetările la niște terme romane din comuna Lerești”

# Vă mai gândiţi să amenajaţi un parc în Piteşti cu busturile oamenilor politici argeşeni importanţi?
– În Piteşti nu este de competenţa noastră, asta ar fi în grija Primăriei. Noi am făcut ce-am putut, am montat bustul lui Ionel Brătianu acolo pe locul unde a fost, pentru că el a existat pe actualul amplasament şi între 1937 – 1947. Restul busturilor pe care voiam să le montăm în grădina muzeului sunt în interior, întrucât bustul mareşalului Ion Antonescu nu poate fi expus afară. Astfel ne-am gândit că ori îi punem pe toţi, ori pe niciunul. Aşa că toate celelalte busturi vor rămâne în interior.
# La ce nivel au ajuns săpăturile la Mănăstirea Vieroşi? Şi ce alte săpături arheologice se fac în acest moment în judeţ?
– La Vieroşi este o ctitorie din secolul al XVI-lea a boierilor Goleşti. S-au făcut săpături în interior în anul 1991. Anul trecut s-au reluat săpăturile în incintă, cum s-ar spune în curte, printr-o finanţare a Primăriei Mioveni care doreşte să restaureze întreg ansamblul pentru a-i da o utilitate. Suntem în a treia săptămână în care s-au reluat săpăturile, ele decurg mai greu întrucât în jurul bisericii a fost un cimitir. Tot în acest moment se efectuează cercetări la castrul roman de la Jidova, un castru unde se fac săpături de mulţi ani, iar la începutul lui septembrie vom începe cercetările la un obiectiv roman de la Voineşti, comuna Lereşti, unde sunt nişte terme romane. Mai avem în plan, şi sper ca vremea să ţină cu noi, să continuăm cercetările de la Mănăstirea Valea.
# Gândindu-ne la Casa Memorială Liviu Rebreanu a cărei clădire a fost retrocedată, credeţi că retrocedările sunt un pericol pentru patrimoniul cultural?
– Da sunt, pentru că legea nu a prevăzut că, dau un exemplu, trei fraţi care îşi recuperează o casă se vor mai judeca încă 15 – 20 de ani pe ea şi în acest timp casa se dărâmă. Avem cazuri concrete, cula de la Retevoieşti care datează din 1822 şi care în 1989 era funcţională, a fost revendicată şi acum este o ruină. Reţineţi, o casă care nu are funcţionalitate se dărâmă. Mai este o culă la Şuici, sunt nişte conace moşiereşti de pe Valea Argeşelului sau Conacul Perticari de la Izvoru, toate sunt ruine. Legea prin care s-au făcut aceste retrocedări, nu vreau să spun că a fost anti-românească, dar în unele părţi ale ei a fost o lege împotriva culturii şi istoriei noastre. Să ştiţi că Ungaria nu a dat nimic în natură, a dat numai despăgubiri în bani. Noi am dat Castelul Bran lui Dominic de Habsburg care nu cred că ştia unde e România pe hartă. Revenind la Casa Memorială Liviu Rebreanu, noi ne-am luat tot ce aveam acolo şi piesele pot fi văzute aici, dar sigur că aceste obiecte nu mai pot transmite aceeaşi emoţie pe care o transmiteau acolo.

„Ne situăm între muzeele de prestigiu ale țării inclusiv în ceea ce privește cercetarea științifică”

# Unde aţi plasa Muzeul Judeţean Argeş între instituţiile de profil din ţară?
– Fără să fiu acuzat de lipsă de modestie, dar ne situăm printre muzeele de prestigiu ale ţării şi nu numai din punct de vedere expoziţional şi al patrimoniului, dar şi din punct de vedere al cercetării ştiinţifice care se face aici. Avem o sesiune în fiecare an, tipărim o revistă numită Argesis, care a ajuns la numărul 20, din anul 2007 avem o editură, Ordessos, prin care tipărim cărţi, facem cercetări arheologice şi de teren. Muzeul Judeţean Argeş poate fi considerat unul de prestigiu.
# Recentul proiect de promovare al Muzeul Judeţean Argeş şi-a atins ţinta? Care este în principal publicul muzeului?
– Asta rămâne de văzut. Eficienţa unui asemenea proiect este numărul de vizitatori. Numai dacă numărul vizitatorilor va creşte vom putea spune că proiectul şi-a atins scopul. Publicul nostru este format în general din elevi. Din păcate vin foarte puţini studenţi, deşi Piteştiul încă este un centru universitar puternic. Hai să zicem că piteştenii au văzut muzeul când erau elevi, dar studenţii din alte judeţe nu înţeleg de ce nu vin, ei vor fi intelectualii ţării.

„Piteștiul de azi este creația perioadei comuniste, Ploieștiul are o altă istorie față de noi”

# În lupta pentru viitoarea capitală de regiune, se fac foarte multe analize economice între Piteşti şi Ploieşti. Pe dumneavoastră vă întreb altceva, din punct de vedere cultural Ploieştiul s-ar situa peste Piteşti?
– Da, trebuie să fim realişti, Ploieştiul are o altă istorie faţă de noi. S-a dezvoltat într-o zonă cu petrol, cu oameni bogaţi, iar zestrea arhitectonică este alta, clădirile fiind mai frumoase şi mai mari. Piteştiul de azi este creaţia perioadei comuniste, să fie clar. Dacă nu ar fi fost perioada comunistă Piteştiul rămânea ceea ce a fost înainte, adică un oraş de mici negustori, fără o istorie bogată. Ca istoric trebuie să judeci lucrurile altfel faţă de politicieni, iar comunismul a făcut din Piteşti al patrulea oraş al ţării ca pondere industrială.  
# Care sunt proiectele de viitor ale Muzeul Judeţean Argeş?
– În primul rând cele două clădiri, clădirea din Armand Călinescu nr.44, fosta Prefectură cât şi fosta Primărie, unde acum este Muzeul de Artă au nevoie de consolidare şi restaurare. Deja s-au făcut proiectele, însă sumele sunt enorme şi fără surse de finanţare externe nu se vor putea efectua lucrări. Amândouă sunt construite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea când fundaţiile se făceau din cărămidă. Între fundaţie şi elevaţie nu există strat despărţitor şi igrasia urcă pe pereţi şi astfel pereţii s-au scorojit. Am angajat o firmă specializată, pentru că pe monumente istorice lucrează doar arhitecţi acreditaţi special. Noi vom face lucrarea cu arhitectul Călin Hoinărescu de la Ploieşti, dar aşteptăm mai întâi fondurile europene necesare.
Ionuţ BURCEA