În clasamentul global privind ușurința de a face afaceri – ”Doing Buisness 2020”, România se situează pe poziția 147 din 190 de țări pentru indicatorul referitor la obținerea autorizației de construcție și pe locul 157 când este vorba despre racordarea la rețeaua de electricitate. Conform calculelor Băncii Mondiale – cea care realizează clasamentul amintit – în România sunt de parcurs aproximativ 24 de proceduri pentru obținerea unei autorizații de construcții, ceea ce implică o perioadă de așteptare care ajunge până la 260 de zile. Gambia, Congo, Gabon, Uzbekistan, Sudan și Papua Noua Guinee sunt doar câteva din cele 146 de țări cu performanțe superioare României la acest capitol.

În România, obținerea acordului de mediu ajunge până la 150 de zile

În plin context pandemic, supraviețuirea afacerilor și păstrarea locurilor de muncă au devenit mize cu prioritate zero pentru guvernanții din toate colțurile lumii. Dincolo de respectarea normelor Covid, bunul mers al economiei depinde însă decisiv de existența unui mediu de afaceri favorabil, care să stimuleze investițiile și să elimine barierele administrative cu care se confruntă companiile. Așa cum o dovedește însă studiul Băncii Mondiale, România este mai mult decât restantă la capitolele care privesc ușurința de a face afaceri.
Oferim spre exemplificare o dovadă a tergiversărilor și obstacolelor care apar în obținerea Acordului de Mediu pentru proiecte publice și private de investiții.
Conform Legii 292 din 2018 și procedurilor aferente, evaluarea impactului asupra mediului presupune, în linii mari: (a) notificare la Agenția de Protecție a Mediului (APM); (b) analiza notificării și vizita în teren, în maximum 10 zile; (c) analiza documentației în Comisia Internă de Analiză a APM; (d) depunerea Memoriului de prezentare, în format electronic și pe hârtie la APM; (e) analiza Memoriului în Comisia de Analiză Tehnică (CAT) a APM – în termen de 20 de zile; (f) emiterea observațiilor și posibila solicitare a unor acorduri/avize suplimentare, pas care va dura minimum 30 de zile; (g) o nouă ședință a CAT, în care se ia decizia etapei de încadrare; (h) pentru proiectele cu impact deosebit asupra mediului, procedura continuă și se solicită Raport de Impact asupra Mediului, care se depune la sediul APM după minimum 10 zile (etapa de definire a domeniului); (i) după minimum alte 30 de zile, se transmite anunțul titularului pentru stabilirea datei dezbaterii publice la sediul Primăriei pe teritoriul căreia se va realiza proiectul; (j) APM analizează concluziile de la dezbaterea publică în prima ședință a CAT și se fac anunțuri publice cu privire la decizia finală etc.
Devine evident astfel că pentru un proiect bine întocmit care are nevoie de evaluarea impactului de mediu timpul minim necesar este de 120 de zile și poate ajunge chiar la 150 de zile – dacă proiectul se află într-o zonă protejată din punct de vedere al mediului. Pentru cine înțelege regulile economiei, este evident că timpul pierdut înseamnă eforturi și cheltuieli suplimentare, poate chiar și ratarea unor oportunități de investiții.

Soluțiile CCI Argeș pentru debirocratizare

Pornind de la acest exemplu punctual, membrii Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș atrag atenția asupra unor deficiențe care pot fi rezolvate printr-o mai bună reglementare:
– Documentația se depune atât în format electronic, cât și pe suport de hârtie – ceea ce dublează eforturile solicitanților. Este nevoie de digitalizare accelerată, care să permită încărcarea întregii documentații direct într-un sistem informatic la care să aibă acces atât membrii Comisiilor APM, cât și publicul interersat să participe la consultarea publică.
– Perioadele de analiză a documentației pot fi reduse pentru a eficientiza întreaga procedură. De exemplu, perioada de 20 de zile de analiză în CAT poate fi considerată exagerată, în condițiile în care se mai așteaptă câteva zile și pentru întrunirea acestei comisii.
– Între membrii Comisiei de Analiză Tehnică (CAT) se regăsesc și reprezentanții Direcției de Urbanism din Consiliul Județean, care pot face observații și solicita completări la Certificatul de Urbanism eliberat de Primăria pe teritoriul căreia se realizează proiectul propus. Legea 292/2018 precizează însă explicit că observațiile membrilor CAT trebuie să privească exclusiv documentația depusă de investitor. Apare astfel o situație de imixtiune a Consiliului Județean în atribuțiile emitentului Certificatului de Urbanism, care excede competențelor și care produce întârzieri în emiterea actelor de reglementare cu minimum 30 de zile. Investitorul este astfel prins la mijloc și suportă odată în plus costurile tergiversării. În acest caz, se impune exercitarea atribuțiilor în limitele competențelor conferite de lege și rezolvarea posibilelor inadvertențe în cadrul interinstituțional, fără a produce întârzieri și costuri suplimentare pentru investitori.
– Pregătirea continuă, evaluarea periodică și profesionalizarea personalului din APM-uri sunt, la rândul lor, condiții sine-qua-non pentru facilitarea interacțiunilor cu solicitanții de avize etc.

Agenții economici, membri ai CCI, reclamă blocajele create de Consiliul Județean, prin Direcția de Urbanism

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș atrage atenția tuturor decidenților politici asupra obstacolelor care frânează dezvoltarea investițiilor și accesul antrepenorilor la fondurile publice și europene, la facilitățile de afaceri sau la credite. Dezvoltarea infrastructurii este vitală pentru toate domeniile de activitate – transport, industrie, turism, agrement, construcții civile etc – și presupune fără excepție obținerea unor avize, acte și autorizații din partea autorităților publice. Așa cum s-a subliniat anterior, obstacolele pentru mediul de afaceri nu sunt legate de prevederile legale în sine, cât de aplicarea acestora în practică.
Precizăm că majoritatea problemelor ridicate de agenții economici s-au referit la blocajele create de Consiliul Județean prin Direcția de Urbanism. Este cunoscut faptul ca Certificatele de Urbanism sunt eliberate de primării, coordonate tehnic de arhitecți autorizați de Consiliul Județean, motiv pentru care se propun măsuri și acțiuni de compatibilizare și de comunicare operativă între arhitectul-șef și arhitecții responsabili de orașele și comunele județului.
În speranța unui parteneriat real administrație – mediu de afaceri, solicităm tuturor factorilor de decizie să acționeze cu celeritate în direcția eliminării obstacolelor semnalate, a debirocratizării, reducerii timpilor de așteptare și a înlăturării arbitrarului în evaluarea avizelor și autorizațiilor. În vremuri pandemice, România nu își poate permite luxul de a pierde timp, bani și energie și de a rămâne împotmolită în meandre birocratice!

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Argeş,