# Se alege succesorul rectorului Barbu. # Prorectorul Gheorghe Şerban (stânga) şi conferenţiarul Ionel Didea sunt principalii favoriţi la conducerea Universităţii de Stat. După cum bine se știe, a mai rămas puțină vreme până ce Gheorghe Barbu, rectorul Universității Pitești, urmează să se retragă din această poziție în care a acumulat deja o vechime apreciabilă în ani lumină sau întuneric. Funcție de viziunea fiecăruia. Conform noilor reglementări legale, viitorul rector al Universității urmează să fie ales, în luna februarie, prin alegeri interne, la care vor participa toate cadrele didactice şi de cercetare titulare, precum și reprezentanții studenţilor din consiliile facultăţilor şi Senatul Universităţii. Miză mare, așadar, deci un interes la fel de mare dedicat acestor alegeri, pentru care se ascut deja săbiile, pumnalele, ba poate și topoarele. Chiar dacă vor exista probabil mai mult de doi pretendenți care se vor înfrunta în cadrul scrutinului, în interiorul Universității se vorbește de existența a doar doi aspiranți principali la șefie. Restul urmând să joace numai rol de „iepuri”, fie pentru a avantaja sau încurca pe unul dintre cei doi favoriți, fie pentru a-și asigura alte avantaje ulterioare. Dar pentru că nu ne-am adunat cu toții în jurul acestui articol ca să pierdem timpul, să vedem mai la vale cam cum se înșiră lucrurile pentru marea bătălie din care va rezulta viitorul rector al Universității Pitești.

Gheorghe Șerban, susținut de vechea gardă

Gheorghe Șerban și Ionel Didea sunt cei doi favoriți de care vorbeam, iar fiecare dintre dânșii are propriile puncte forte și puncte slabe. Primul este profesor universitar doctor, decan al Facultății de electronică și electromecanică, dar și prorector al Universității, pe probleme de cercetare științifică. Cel de-al doilea este conferențiar universitar doctor și șef de catedră la Facultatea de științe juridice și administrative. Să-i luăm pe rând, la plus și la minus. La prima vedere, Gheorghe Șerban pare a avea un plus de șanse în fața rivalului său. La bază inginer electronist, are 20 de ani vechime în munca universitară, timp în care a adunat mai multe funcții, plus o inovație, 100 de lucrări științifice în care a fost autor sau coautor și peste 25 contracte de cercetare. Cel puțin, asta rezultă din CV-ul său. Dar nu neapărat din cariera profesională derivă aparentul său avantaj, ci mai degrabă din apropierea sa neclintită de actuala echipă de conducere a Universității. Trebuie spus că, deși se va retrage din funcția de rector, Gheorghe Barbu nici nu se gândește ca pe viitor să rămână doar un „tânăr” pensionar, deci să scape din mână total hățurile conducerii. Nicidecum. Își dorește ca rector un aliat fidel, care împreună cu dânsul și cu Senatul Universității, să pună în operă propriile dorințe, ca și până acum. Ca să rezumăm, Barbu are încredere maximă în Gheorghe Șerban, majoritatea membrilor Senatului, la fel, plus mulți dintre decanii și prodecanii afiliați actualei conduceri. Mai precis, jupânii cei mari, laolaltă cu ceilalți deținători de funcții importante în facultăți, vor merge pe mâna lui Șerban. De altfel, acesta nu mai este un secret pentru nimeni, câtă vreme actualul rector face lobby fățiș în Universitate pentru Gheorghe Șerban, cel pe care și-l dorește ca viitor înlocuitor al său. Să fie acesta un avantaj, ori un dezavantaj? Rămâne de votat. Până una alta, prorectorul Șerban se plimbă cu o muscă mare pe căciulă, dacă ne gândim că de ani buni coordonează sectorul de cercetare științifică. Adică exact punctul cel mai nevralgic, unde s-au contabilizat constant rezultate deprimant de slabe, care au tras mereu în jos întreaga Universitate la evaluarea specializată a performanțelor academice. Cercetarea a fost sublimă, dar mai că a lipsit cu desăvârșire în cadrul instituției, iar o parte din vină n-are cum să nu-i aparțină și prorectorului Șerban, câtă vreme acesta este exact domeniul său de operare în conducere.

Ionel Didea mizează pe sprijinul celor fără funcții

De partea cealaltă, Ionel Didea pare nițel dezavantajat față de oponentul său în cariera universitară. Să nu uităm însă că este cu 10 ani mai tânăr decât acesta și, în plus, nu activează decât din 1996 și în mediul universitar. Totuși, are la activ 8 cărți publicate pe probleme de Drept, la care se adaugă vreo 80 de articole publicate în reviste de specialitate. Așadar, nu este deloc în ofsaid la capitolul profesional, dacă este să ne luăm după propriul CV. La capitolul susținere, Ionel Didea nu se bucură de proptelele actualei conduceri, dar nici de o respingere fățișă. De altfel, se aude că ar fi primit deja ceva oferte să se retragă de la alegerile pentru rector, primind în schimb un post de prorector, lucru însă refuzat cu demnitate. Din altă parte ar putea veni însă lovitura câștigătoare în ce-l privește. Tocmai prin faptul că nu este asimilat cu vechea gardă, ca Gheorghe Șerban, deci ca om care să facă jocurile acelorași jupâni universitari și pe mai departe, Ionel Didea ar putea avea un mare avantaj. Să nu uităm că votul va fi foarte larg ca participare, iar în Universitate șefimea este net inferioară numeric cadrelor fără funcții. Deci nu este deloc exclus ca mulțimea cadrelor universitare simple, asistenților, lectorilor etc. să facă opinie discordantă la scrutin și să vrea să schimbe opțiunile conducătorilor, răsturnându-le socotelile. Acesta este marele atu al lui Didea, că reprezintă noua gardă, iar lumea ar putea să-și dorească la vot schimbarea celor care fac cărțile academice de atâta amar de vreme. Un lucru ne-a surprins însă negativ în CV-ul lui Ionel Didea. Faptul că nu face referire la activitatea sa preuniversitară, deși nu vedem ce-ar fi de ocolit. Ba dimpotrivă, din câte știm, Didea a fost un ofițer foarte bun de Economic la Poliția județeană, iar apoi a condus, o perioadă scurtă, Penitenciarul Colibași. Adică o activitate onorantă pentru un ofițer tânăr la acea vreme în cadrul Ministerului de Interne. În fine, este posibil ca în CV-ul postat pe site-ul oficial al Universităţii, el să nu fi dorit să ia în calcul decât activitatea didactică.

Cei doi candidați au averi de top

Aşadar, atât în planul profesional, cât şi în cel al susţinerii (din zone diferite de influenţă), cei doi pretendenţi merg cap la cap. Tot cap la cap merg însă şi la un alt capitol important: cel al averii. Ambii candidaţi impresionează lumea de rând pe această temă. Să-i luăm tot în ordine. Foarte modest pe linia terenurilor, cu doar 600 mp de vie la Ştefăneşti, Gheorghe Şerban recuperează handicapul la apartamente. Are nu mai puţin de trei, două cumpărate şi unul moştenit, toate în Piteşti. Maşina e de duzină, un Renault Megane, dar la capitolul conturi bancare, Gheorghe Şerban bate toate recordurile. Are nu mai puțin de 21, atât în lei, cât și în valută, majoritatea deschise la ING și CEC Bank. Ne-am întrebuințat serios calculatorul ca să adunăm sumele din toate cele 21 de conturi, dar am reușit. Au rezultat cam 3,5 miliarde lei vechi, 33.000 euro și 18.000 dolari. Ceea ce, cu siguranță, reprezintă o mare performanță, chiar și în condițiile salariului uriaș, de circa 126 milioane lei vechi pe lună, pe care îl primește Gheorghe Șerban, care umbrește până la beznă salariul soției, de doar circa… 2,2 milioane lei vechi pe lună. Cel puțin, asta rezultă din ultima declarație de avere a soțului. Să trecem acum și la Ionel Didea, că avem ce vedea și măsura. Surprinde faptul că, deși este unul dintre cei mai prosperi notari publici din oraș, n-are niciun teren în proprietate. Și nici mașină. Are în schimb apartamente și spații comerciale cât cuprinde, toate la Pitești. Mai exact, are trei apartamente, unul moștenit și două cu spații de birouri, care i-au fost donate, la care se adaugă și două spații comerciale, unul tot donat, iar altul luat în urma unui schimb. Conturile sale de economii nu sunt deloc de speriat, are doar unul, de 40.000 euro. Dacă ai lua în calcul datoriile, una de 3,9 miliarde lei vechi la un particular, plus 120.000 euro credit bancar, ai zice că e falit la lichidități. Nu este, pentru că numai în declarația de avere din aprilie anul trecut are contabilizate venituri de 8,2 miliarde lei vechi de la propriul cabinet notarial. Față de care salariul de 48 milioane pe lună primit de la Universitate este o bagatelă. Atât de aici, de la Universitate, dăm legătura în regia de montaj a alegerilor.
Mihai BĂDESCU