Web Analytics

Război pentru Mausoleul de la Mateiaş, izbucnit chiar în Anul Centenarului

de | 25.10.2018 14:02 | Politica si Administratie

# Luptele se dau în trei, iar al patrulea stă în aşteptare

Mausoleul Eroilor de la Mateiaş şi terenul aferent acestuia au devenit motiv de dispută între orașul Câmpulung şi comuna Valea Mare-Pravăţ. Situaţia atipică în care se află ansamblul monumental ridicat în memoria eroilor din Primul Război Mondial, constând în deţinerea lui de către municipiul Câmpulung, dar având amplasarea la câţiva kilometri de localitatea urbană, a provocat demersul recent al celor de la Valea Mare-Pravăţ de a obţine ceea ce, susţin ei, li se cuvine. Primul pas a fost deja făcut: s-a cerut în instanţă anularea unei hotărâri a Consiliului Local Câmpulung prin care acesta a trecut în domeniul public al municipiului terenul de la Mateiaş.

Cererea unităţii administrativ-teritoriale Valea Mare-Pravăţ, reprezentată legal prin primarul Ion Boncoi, a fost înregistrată la Tribunalul Argeş pe 17 septembrie 2018. Pârât în procesul care deocamdată se află în procedura preliminară este Consiliul Local al municipiului Câmpulung, din cauza faptului că, pe 31 ianuarie anul acesta, a decis în unanimitate, citez, „trecerea în domeniul public al municipiului Câmpulung a terenului în suprafaţă totală de 14.544 mp, compus din 1.820 mp teren aflat sub construcţii şi 12.724 mp teren fâneţe, situat în extravilanul comunei Valea Mare-Pravăţ, judeţul Argeş, punctul Mausoleu Mateiaş”. Şi trebuie spus că din start a fost o problemă, în condiţiile în care în proiectul de hotărâre era trecută o suprafaţă de fâneţe – 12.272 mp – iar în hotărâre au apărut 452 mp în plus.
S-a precizat atunci că s-a făcut cadastru, dar, în fapt, anexa ataşată hotărârii este un plan de amplasament şi delimitare a imobilelor, asta fiindcă, din informaţiile pe care le-am aflat, nimeni nu deţine un act de proprietate asupra complexului de la Mateiaş. Şi asta pentru simplul fapt că în anii edificării acestuia nimeni nu a prevăzut că peste aproape un secol vor apărea poftele acaparatoare ale primarilor cu gânduri de exploatare turistică a bunurilor.
Tot prin hotărârea din ianuarie, ce s-a introdus în domeniul public al Câmpulungului a fost dat în administrare Muzeului Municipal Câmpulung, cel care asigură menţinerea în circuit a Mausoleului. S-a completat, astfel, ceea ce fusese iniţiat la începutul secolului, atunci când Guvernul României a adoptat o hotărâre privind atestarea bunurilor aparţinând domeniului public al judeţului Argeş, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Argeş, oferind Câmpulungului parcarea de la Mausoleu şi terenul pe care se află Casa Memorială “George Topârceanu”. Tot în comuna Valea Mare-Pravăţ şi, din câte s-a lăsat de înţeles, tot un obiectiv care va fi disputat în instanţă de cele două localităţi.

Şi Stoeneştiul îşi poate cere partea

Disputa despre care se spune că are şi dedesubturi deloc legate de interesul public al exploatării Mausoleului a părut să fie eliminată iniţial, însă cele două părţi nu s-au înţeles. În fapt, aflând despre manevra celor de la Câmpulung, autorităţile de la Valea Mare-Pravăţ au solicitat clarificări, iar ezitările celor de la municipiu le-au dat de înţeles faptul că nu sunt de găsit titlurile de proprietate. Şi nici nu aveau cum, în condiţiile în care nici nu a trecut un deceniu de când Mausoleul Mateiaş se afla pe teritoriul comunei… Stoeneşti. Transferul s-a făcut în urma unei înţelegeri între cele două localităţi rurale, cu supervizarea Prefecturii, aceeaşi Prefectură care nici acum nu a clarificat situaţia cătunului de romi de la Cetăţuia Negru Vodă, cu oamenii în Cetăţeni şi terenul în Stoeneşti. Sau invers!
În lista monumentelor istorice din judeţul Argeş, Mausoleul Mateiaş figurează la poziţia 1.014, cu codul AG-IV-m-A-14017, situat în satul Valea Mare-Pravăţ, din comuna omonimă, pe dealul Mateiaş, versant S.

Şi vecinii vor teren

În dispută au intrat şi alte persoane pentru cucerirea terenului de la Mausoleu. Pe 5 octombrie, tot la Tribunalul Argeş a fost înregistrată o a doua cerere de anulare a hotărârii prin care Câmpulungul a preluat imobilul de la Valea Mare. Solicitanţi sunt Cătălin Solomon, Emilia Solomon, Roxana Oancea şi Ancuţa Vîjan, persoane care deţin proprietăţi în vecinătatea Mausoleului. Acestea sunt implicate şi într-un proces de partaj în care obiectul cauzei face referire la terenul acaparat de Câmpulung în totalitatea lui.

Liviu Ţâroiu, primarul Câmpulungului: „Ne aflăm în faza depunerii unei întâmpinări la instanţă”

„Da, avem un proces, dar nu e vorba de Mausoleu, ci de teren, de parcarea de acolo. Oricum, e o situaţie destul de ciudată, fiindcă noi ştiam că acolo e teritoriul comunei Stoeneşti, nu al celor de la Valea Mare-Pravăţ. Ne aflăm în faza depunerii unei întâmpinări la instanţă, iar cel mai probabil noi îl vom avea ca asistent pe fostul secretar Nicolae Ghinea”.

Ion Boncoi, primarul comunei Valea Mare-Pravăţ: „E normal ce solicităm, nu e vorba de altceva”

„E terenul nostru acolo şi îl vrem înapoi. Şi terenul, şi Mausoleul, chiar dacă vor continua să-l exploateze cei de la Câmpulung, prin muzeu. E normal ce solicităm, nu e vorba de altceva, că eu chiar m-am înţeles mereu bine cu primarul de la Câmpulung”.

Este cel mai vizitat monument din Muscel

Mausoleul Mateiaş a fost edificat pe parcursul a şapte ani, la un deceniu de la terminarea Primului Război Mondial. Construit de meseriaşi italieni, proiectat de arhitectul Berechet, monumentul a fost ridicat în memoria celor căzuţi în luptele din 1916 în zona Pravăţ-Mateiaş. El cuprinde şi un osuar impresionant, cu osemintele a mii de soldaţi, dar şi un turn cu foişor şi este încadrat cu un basorelief realizat de sculptorul Radu Adrian la începutul anilor ´80, atunci când a fost şi restaurat. Este un monument care atrage anual mii de vizitatori şi îi conferă Muzeului Municipal peste trei pătrimi din veniturile anuale realizate per total. În urmă cu doi ani a fost locul unei festivităţi dedicate Centenarului în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, iar în această săptămână va găzdui alte două ceremoniale militare.
Cătălin Ion Butoiu

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii