Raportul privind bugetul UE pe 2025 a fost respins. Ce s-a petrecut, cu adevărat, miercuri la Strasbourg?

• Nu doar Austria este ostilă ideii ca România să fie în Schengen

• Coaliţia populari - socialişti e dizolvată de facto, la fel ca cea dintre PSD-PNL

• Parlamentarii UE vor graniţe mai sigure şi limitarea migraţiei, Comisia şi Consiliul, nu

Autor: Gheorghe Piperea, europarlamentar
 26 octombrie

Miercuri, la Strasbourg, a fost supus la vot un raport asupra Bugetului general al Uniunii Europene pentru anul 2025. Raportori principali au fost Victor Negrescu, din partea socialiştilor şi Niclas Herbst, din partea popularilor europeni. Cei doi raportori au fost desemnaţi de Comisia pentru buget, respectiv Comisia pentru control bugetar.

În mare, acest raport propunea o modificare a bugetului originar, propus de Comisia Europeană. Raportul avea şi unele părţi bune...

În mod surprinzător, raportul a fost respins la vot.

Raportul propunea un buget al Uniunii Europene pentru anul viitor de circa 201 miliarde de euro - credite de angajament şi de peste 153 de miliarde de euro - credite bugetare (de plată). Precize că bugetul UE este destul de diferit de bugetele naţionale: în principal, bugetul UE este un buget de investiţii.

Deşi Consiliul European propusese anterior tăieri bugetare de peste un miliard şi jumătate de euro, deputaţii europeni nu au fost de acord, considerându-le măsuri de austeritate ne-necesare, în contextul în care Uniunea Europeană trebuie să recupereze un decalaj din ce în ce mai mare faţă de principalii competitori internaţionali.

Parlamentul European a solicitat revenirea la nivelul bugetar propus iniţial de Comisia Europeană, propunând şi suplimentarea creditelor de angajament cu 1,24 miliarde de euro în plus faţă de propunerea iniţială a Comisiei.

Bugetul propus de Parlament pentru 2025 urma să includă, de asemenea, investiţii suplimentare în domeniul sănătăţii, în prevenirea şi gestionarea dezastrelor naturale, precum şi în agricultură, cu un accent crescut pe sprijinul oferit fermierilor tineri şi pe infrastructura de transport - prin mecanismul "Connecting Europe".

Referitor la risipa bugetară pricinuită de funcţionarea Parlamentului European în trei sedii (unul la Bruxelles, unul la Strasbourg şi unul în Luxembourg, cu menţiunea că deplasarea lunară a întregului personal parlamentar şi a resurselor către Strasbourg, pentru sesiunile plenare, reprezintă pierderea principală, peste 200 de milioane de euro anual), unul dintre amendamentele adoptate prin vot propunea stabilirea unui singur sediu al Parlamentului European. Propunerea, deşi corectă şi reiterată în fiecare an, presupune o modificare a Tratatelor UE, care nu se poate face decât în unanimitate, iar opoziţia Franţei este binecunoscută, în contextul în care ar urma să piardă sediul de la Strasbourg.

Câteva dintre numeroasele amendamente propuse de raportul Negrescu - Herbst se refereau la alocarea mai multor fonduri pentru echipamente şi mecanisme de protecţie a frontierelor externe ale UE şi pentru crearea unor Centre de azil în afara UE - măsuri menite să limiteze şi să ţină sub control fenomenul migraţiei. Parlamentul a cerut majorări de 25 de milioane de euro pentru Fondul Azil, Migraţie şi Integrare, 35 de milioane pentru gestionarea frontierelor şi 5 milioane pentru securitatea internă.

Asemenea modificări bugetare ar fi fost foarte importante şi pentru România.

Crucial pentru România era un amendament care menţiona necesitatea admiterii ţării noastre în Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre. Amendamentul a fost, de altfel, împărţit în 12 segmente votate separat, deoarece fiecare grup politic a cerut ajustarea lui. Este destul de clar acum că nu numai Austria este ostilă ideii ca România să fie pe deplin în UE, prin integrare deplină în spaţiul de liberă circulaţie Schengen...

Nu considerăm, însă, utile pentru România investiţiile propuse pentru accelerarea agendei Green Deal fără a ţine cont de realitatea din fiecare stat membru, şi nici cheltuielile de circa 240 de milioane de euro propuse de Stânga neo-marxistă pentru proiecte care să promoveze agenda LGBT.

Deşi europarlamentarii păreau a susţine acest proiect de modificare a bugetului UE pe 2025, rezultatul votului final pe forma integrală a textului a fost, în mod surprinzător, unul negativ: 233 de voturi pentru, 360 împotrivă şi 59 de abţineri.

Astfel, majoritatea parlamentară PPE - S&D - Renew, poziţionată iniţial în favoarea raportului Negrescu-Herbst şi considerată sigură şi stabilă, s-a DIZOLVAT miercuri ca urmare a acestui vot total surprinzător.

Situaţia seamănă izbitor cu lipsa de coeziune dintre partidele aflate acum la guvernare în România: PSD şi PNL, torpilaţi mereu de USR ...

Într-o conferinţă de presă după vot, Victor Negrescu a făcut chiar afirmaţia gravă (şi falsă) că ruptura dintre PPE şi S&D a fost cauzată de "apropierea tot mai mare între grupul popularilor europeni şi extremiştii europeni".

Citește și:

• Deficit major de medici la ATI şi la Urgenţele Spitalului Judeţean
• Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (18) Ludovic Orban: „Un memoriu depus la Prefectură (sau la Consiliul Judeţean – n.r.) este o informaţie publică, nu e personală”
• O nouă campanie iniţiată de ziarul nostru: „Fără bullying în şcolile argeşene!” Cristina Pătru, Biroul de Siguranţă Şcolară Argeş: „Este posibil ca un elev agresor să fie chiar el victima unor infracţiuni”

Negrescu nu spune adevărul. În timp ce popularii europeni (Grupul PPE) au votat aproape integral în favoarea rezoluţiei, Grupul Patrioţilor pentru Europa (condus de partidele lui Marine le Pen şi Viktor Orban) a votat împotrivă. În acelaşi timp, celălalt grup considerat "extremist" de establishmentul politic globalist, anume Grupul ECR, din care face parte şi AUR, a avut o poziţie eterogenă - o parte a votat pentru (delegaţia AUR a votat amendamentele care priveau România şi aveau caracter pozitiv), o parte s-a abţinut, iar 10 dintre membri s-au opus.

Ce este cu adevărat jenant pentru Negrescu este că mare parte a propriului său grup politic, S&D (socialiştii europeni), a votat împotriva sa. Oricât încearcă acum să explice că eşecul rezoluţiei sale nu a fost un eşec personal, Negrescu ştie bine că realitatea e alta.

Ce se va întâmpla în continuare? Vor urma trei săptămâni de negocieri între Parlament şi Consiliu, cu scopul obţinerii unei înţelegeri între cele două instituţii ale UE cât mai rapid, astfel încât Bugetul pentru 2025 să fie votat de Parlament şi semnat de Roberta Metsola până la sfârşitul anului curent.

Articol preluat din Bursa.ro