În 2025, învățământul preuniversitar din România continuă să se confrunte cu probleme structurale profunde. Conform raportului OECD „Education at a Glance 2025”, România investește doar 2,5% din PIB în educație, mult sub media de 4,7%.1 Pe foarte scurt, rezultatele școlare, ratele de părăsire timpurie a școlii și decalajele dintre urban și rural se mențin la niveluri problematice, în pofida reformelor declarate și a strategiilor oficiale de creștere a calității educației. În acest context, politizarea persistă ca factor sistemic, afectând nu doar guvernanța și resursele, ci și funcționarea de zi cu zi a unităților de învățământ. Datele internaționale arată decalaje semnificative în competențe de bază, aproape jumătate dintre elevii de 15 ani nu ating nivelurile de competență minimale la citire, matematică și științe, cu scoruri considerabil sub media OECD, se arată în raportul Asociației Pentru Depolitizarea Educației în România.
Citește și Trei școli din Argeș au probleme cu încălzirea. Elevii au învățat de acasă
„Anul 2026 începe sub auspicii nefavorabile, fără un ministru al educației asumat și cu amplificarea politizării din sistem prin extinderea detașării „în interesul învățământului”. Astfel, și personalul didactic auxiliar va putea fi detașat de acum înainte, la fel ca profesorii, ocazie cu care arbitrariul și criteriile netransparente vor influența și mai mult cariere în educație. Subliniind tradiționala lipsa de onestitate a MEC în evaluarea sistemică a învățământului românesc, raportul APDE din 2025 constată că sistemul autohton de învățământ rămâne blocat în zodia politizării, deși nu se rostește niciun cuvânt despre ea, că indicatorii educaționali-cheie rămân problematici, că interesele de partid și grup sunt încă deasupra interesului public și că abordarea instituțională împământenită încă favorizează filierele politice în detrimentul celor meritocratice.
Deocamdată depolitizarea educației se realizează timid, exclusiv la nivel declarativ. Un posibil antidot eficient pentru reducerea gradului de politizare ar presupune crearea unor autorități independente pentru gestionarea sistemului educațional, autorități care să nu fie influențate de schimbări politice și care să beneficieze de autonomie deplină în luarea deciziilor. Deși sunt disponibile o multitudine de modalități eficiente de depolitizare și profesionalizare a învățământului, la nivelul anului 2025 au lipsit voința și consensul politic pentru adoptarea lor. Dintre remediile posibile amintim: organizarea de concursuri bazate pe competență și criterii obiective, cu evaluatori independenți, pentru ocuparea funcțiilor de conducere, introducerea unor mecanisme independente de audit și monitorizare, implementarea unor sancțiuni stricte, cu rol de descurajare, pentru cei care folosesc influența politică pentru a obține beneficii personale sau grupale în cadrul sistemului educațional, includerea activă a profesorilor și comunității în procesele decizionale legate de educație, creșterea autonomiei școlilor în procesul de selecție a directorilor, stabilirea unor standarde clare și reglementări stricte pentru toate funcțiile de conducere etc. Raportul APDE din 2025 atrage atenția că politizarea este cancerul educației românești: acționează lent, invizibil la început, dar profund distructiv, metastazând toate structurile care ar trebui să protejeze interesul elevului. Scoaterea învățământului de sub control politic nu își mai permite să rămână un deziderat amânat la nesfârșit, deserviciile aduse școlii, profesorilor și elevilor fiind majore. Este de ordinul tristei evidențe că și în 2025 educația a fost vulnerabilizată masiv de căpușarea politică. Depolitizarea educației nu este un moft, este o urgență națională!”
Timișoara Președinte APDE,
av. Zeno Daniel Șuștac
0 Comentarii