Judecătorul Ion Fundătureanu, de la Curtea de Apel Pitești, a primit motivarea deciziei prin care Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) l-a sancționat disciplinar cu retrogradarea. Măsura are legătură cu soluția pronunțată în dosarul fostului ministru Daniel Chițoiu, condamnat la închisoare pentru un accident rutier soldat cu doi morți.
Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, magistratul critică argumentele majorității din CSM și susține că membrii care au votat sancțiunea au dedus reaua-credință din faptul că judecătorii vizați nu au recunoscut că ar fi greșit.
Fundătureanu consideră că apărările sale au fost interpretate în defavoarea sa, fără probe care să susțină existența abaterii disciplinare. El avertizează că o asemenea abordare ar putea afecta independența judecătorilor și modul în care aceștia își motivează soluțiile.
Judecătorul acuză CSM de interpretarea tendențioasă a apărărilor
În mesajul publicat după apariția motivării din dosarul disciplinar nr. 10/J/2026, Ion Fundătureanu califică argumentele majorității drept tendențioase și susține că raționamentele sale au fost prezentate într-o manieră care să justifice o abatere disciplinară pe care o contestă. „Ca o primă impresie, motivarea soluției majoritare este de o tendențiozitate macroscopică și plină de rea-credință”, a scris magistratul.
Acesta afirmă că cei cinci membri care au susținut sancționarea sa au tras concluzii privind reaua-credință pornind de la atitudinea de nerecunoaștere a presupusei greșeli. În opinia sa, o asemenea abordare ar încălca principiile care guvernează dreptul la apărare.
„Într-un proces penal nu ai voie să extragi probe de vinovăție împotriva inculpatului din atitudinea de nerecunoaștere a faptei”, a transmis judecătorul.
Fundătureanu susține că, în procedura disciplinară, argumentele prezentate în apărare au fost întoarse împotriva sa prin interpretări pe care le consideră nejustificate. El compară situația cu drepturile de care beneficiază un inculpat într-un proces penal. „Cu alte cuvinte, într-o procedură disciplinară, un judecător din Republica România are mai puține drepturi decât un inculpat”, a concluzionat magistratul.
Disputa dintre dreptul la apărare și independența judecătorului
În mesajul său, judecătorul identifică un conflict între două principii fundamentale: dreptul la apărare și independența magistratului în pronunțarea soluțiilor. Potrivit acestuia, membrii majorității din CSM au acordat prioritate dreptului la apărare, în timp ce judecătorii care au formulat opinia minoritară au pus accentul pe independența magistratului și pe limitele intervenției instanței disciplinare în raționamentul juridic al unui judecător.
Fundătureanu susține că evaluarea disciplinară nu ar trebui să se transforme într-o analiză prin care o instanță administrativ-disciplinară să sancționeze modul în care un magistrat și-a construit argumentația juridică, în absența unor dovezi care să demonstreze abaterea imputată. El atrage atenția și asupra posibilelor efecte ale deciziei asupra activității viitoare a judecătorilor, în special a celor care soluționează dosare penale.
Avertisment privind efectele asupra actului de justiție
Magistratul consideră că sancțiunea ar putea crea un sentiment de insecuritate profesională în rândul judecătorilor, care ar putea deveni mai reticenți în a-și exprima argumentele juridice de teama unor eventuale consecințe disciplinare.
În opinia sa, deși unii susțin că anumite soluții din jurisprudență ar putea descuraja avocații în construirea strategiilor de apărare, riscul cel mai mare ar fi ca judecătorii să ajungă să se autocenzureze în motivarea hotărârilor. Fundătureanu estimează că această posibilitate ar putea avea consecințe importante asupra actului de justiție și asupra exercitării dreptului la apărare. „Speța noastră poate deschide o dezbatere. Soluția majoritară a CSM, dacă va fi menținută, o poate închide. Cu efecte destul de constrângătoare asupra modului în care judecătorii își vor înțelege independența!”, a transmis magistratul.
0 Comentarii