Anul trecut, România s-a aflat în centrul atenției analiștilor politici, din cauza alegerilor prezidențiale. Curtea Constituțională a țării a anulat rezultatele scrutinului, după ce candidatul pro-rus Călin Georgescu a câștigat primul tur. Serviciile secrete române au suspectat Rusia de ingerință în alegeri, iar lui Georgescu i s-a interzis să candideze. În cele din urmă, în mai 2025, românii l-au ales președinte pe pro-europeanul și pro-ucraineanul Nicușor Dan. După aceea, însă, drama politică s-a mutat în jurul Parlamentului României, relatează Suspilne Movlennia – Compania Națională de Radiodifuziune Publică a Ucrainei, citată de Rador Radio România, potrivit G4Media.
Pe 5 mai 2026, legislativul a susținut moțiunea de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan. Pentru prima dată, social-democrații și-au unit forțele cu partidul ultranaționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Postul public ucrainean Suspilne explică unde poate duce această criză, de ce sprijinul pentru AUR crește pe fondul acestor evenimente și dacă poate fi pus deja sub semnul întrebării sprijinul autorităților române pentru Ucraina, potrivit Rador Radio România.
În iunie 2025, la o lună după alegerea sa ca președinte, Nicușor Dan a propus funcția de premier unui reprezentant al Partidului Național Liberal (PNL). Pentru Ilie Bolojan, nu era prima oară când trebuia să gestioneze situații politice complicate. Între februarie și mai 2025, acesta a exercitat și funcția de președinte interimar al țării. Din acest motiv, Dan a decis să îl desemneze premier, considerându-l „cea mai potrivită persoană” pentru această funcție, inclusiv pentru rezolvarea crizei bugetare.
Citește și Emoţii mari pentru părinţii cu copii mici. Încep înscrierile la grădiniţe şi creşe
Bolojan a declarat că este pregătit pentru „o sarcină dificilă” și conștient de responsabilitatea pe care o implică funcția. Una dintre prioritățile principale ale noului premier era „restabilirea ordinii în finanțele țării”. Situația era critică: deficitul bugetar depășise 9%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Pentru a-l reduce, guvernul a început majorarea taxelor și implementarea unuia dintre cele mai ample programe de reforme din istoria recentă a României, vizând aparatul de stat, companiile publice și sistemul de pensii. Printre altele, executivul a început eliminarea schemei speciale de pensii pentru magistrați și creșterea vârstei de pensionare. Reforma a generat o opoziție semnificativă în societate.
0 Comentarii