Proiectul „Pădurea Trivale-arie protejată” interzicea schimbarea destinaţiei terenurilor

de | 19.07.2017 16:44 | Actualitate, Dezvăluiri

11 padurea trivale# Cum a pornit şi cum a ajuns să fie ciuntit # Au dispărut 58 ha din suprafața inițială, iar Primăria și Direcția Silvică pasează pisica de la una la alta # Între timp, blocurile intră în pădure şi copacii se răresc
Iniţiat în martie 2010, de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti, proiectul ariei protejate Pădurea Trivale a fost supus dezbaterii publice de trei ori, în şapte ani. În februarie a.c., Ministerul Mediului a solicitat Primăriei Piteşti, prin intermediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş, o clarificare în ceea ce priveşte diminuarea/dispariția cu aproape 58 ha a suprafeţei propuse pentru a deveni rezervaţie naturală.

Potrivit proiectului din anul 2010, suprafaţa propusă ce urma să devină arie protejată era de 432,3363 ha şi făcea parte din fondul forestier proprietate de stat. În continuare, vă prezentăm în sinteză cum arăta proiectul inițial al rezervaţiei naturale Pădurea Trivale, înaintat Ministerului Mediului şi Pădurilor, în decembrie 2010, pentru promovare prin hotărâre de guvern.

Proiectul iniţial interzicea realizarea de construcţii pe teritoriul ariei protejate

Printre altele, proiectul interzicea schimbarea destinaţiei terenurilor cuprinse în perimetrul rezervaţiei naturale, iar activităţile desfăşurate pe suprafaţa ariei protejate sau în vecinătatea acesteia urmau să fie supuse avizării ARPM Piteşti. În plan silvic, proiectul interzicea tăierea, ruperea, distrugerea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor sau lăstarilor din fondul forestier. Realizarea de drumuri forestiere sau de noi căi de scos lemnul se putea face doar cu avizul Agenţiei de Mediu. Se interzicea păşunatul pe raza ariei protejate şi exploatarea resurselor minerale, a solului, captarea apelor în scopuri comerciale şi industriale, precum şi poluarea de orice tip. Realizarea oricăror lucrări de investiţii pe teritoriul ariei protejate era posibilă numai după obţinerea actelor de reglementare emise de APM Argeş. De asemenea, realizarea de construcţii pe întreg teritoriul Rezervaţiei Naturale Pădurea Trivale este interzisă.
Proiectul ariei protejate interzicea o serie de activităţi, cum ar fi aprinderea focului pe teritoriul ariei, perturbarea liniştii prin orice fel de mijloace (strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio etc.), accesul câinilor lasaţi liberi şi fără botniţă, depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere/substanţelor chimice, practicarea de sporturi cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili, accesul în afara drumurilor şi potecilor existente, distrugerea sau degradarea panourilor informative, spălarea autovehiculelor, depozitarea cadavrele păsărilor şi animalelor şi realizarea de tratamente chimice neselective.

58 ha ciuntite din suprafaţa ariei protejate

Acum, autorităţile locale ciuntesc aproape 58 de hectare din suprafaţa rezervaţiei naturale, iar proiectul ariei protejate a rămas în stand-by deoarece Primăria Piteşti nu a transmis Ministerului Mediului clarificările solicitate. Vă reamintim că în patru ani, între 13 decembrie 2012 – 28 septembrie 2016, suprafaţa forestieră ce urma să devină parc natural s-a micşorat cu 57,9705 hectare, după cum rezultă din două documente ale Primăriei Piteşti înaintate Ministerului Mediului. Prin hotărârea Consiliului Local Piteşti din 13 decembrie 2012 este avizată favorabil pentru a deveni rezervaţie naturală suprafaţa de 432,3363 ha, iar în adresa nr. 42160, emisă de Primăria Piteşti pe 28 septembrie 2016, se menţionează suprafaţa de 374,3658 ha. Şi tocmai în legătură cu această micşorare a suprafeţei cu aproape 58 ha de pădure a fost municipalitatea chestionată de către Ministerul Mediului, prin intermediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş, care nici până la ora actuală nu a primit un răspuns.

Primăria Piteşti dă vina pe Direcţia Silvică

Ce spune Primăria Piteşti despre „dispariţia” misterioasă a celor aproape 58 ha din suprafaţa ariei protejate? „Suprafaţa terenului de 432,3363 ha prevăzută în HCL nr. 197/13.12.2012 privind avizarea instituirii de arie naturală protejată şi încadrarea în categoria de rezervaţie naturală pentru Pădurea Trivale include suprafaţa de 312,2920 ha din totalul rezervei de 374,3658 ha menţionată în adresa nr. 42160/29.08.2016 şi înscrisă în „Anexa 3 – terenurile forestiere aflate în proprietatea statului” la Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi suprafaţa de 75,5495 ha care fac parte din UAT Moşoaia. Suprafaţa de 57,9705 ha este inclusă în suprafaţa de 432,3363 ha, iar regimul juridic al acesteia este fond forestier proprietate publică a statului. Până în prezent nu s-a dat un răspuns oficial Agenţiei pentru Protecţia Mediului, întrucât nu am deţinut toate informaţiile necesare, fiind nevoiţi să solicităm relaţii la Direcţia Silvică Argeş privind situaţia juridică a suprafeţei de 57,9705 hectare”, ni se comunică printr-o adresă oficială emisă de Primăria Piteşti, semnată de secretarul Andrei Cătălin Călugăru. Cu alte cuvinte, Primăria Piteşti dă vina pe Direcţia Silvică Argeş pentru tergiversarea clarificării suprafeţei pe care urmează să fie instituit regimul ariei protejate şi, implicit, pentru blocarea proiectului Rezervaţiei Naturale Pădurea Trivale.

Şeful Direcţiei Silvice se contrazice singur: ba sunt litigii pe cele 58 ha dispărute, ba nu sunt

11 chiriloiuÎn schimb, Direcţia Silvică Argeş, printr-o adresă oficială semnată de directorul Armand Chiriloiu, ne-a transmis, legat de suprafaţa de 57,9705 ha dispărută din proiectul ariei protejate, următoarele: „Ţinând cont de situaţia generată de aplicarea legilor retrocedării precum şi de istoricul ariei protejate (fostă Pădure Parc), suprafaţa Pădurii Trivale în anul 2010 propusă ca arie naturală protejată, însuma 432,3363 ha, toată această suprafaţă constituind fond forestier proprietate publică a statului (UP II, u.a. 1-20). În urma reamenajării din anul 2013, când redeterminarea suprafeţei s-a efectuat în GIS, a rezultat pentru amplasamentul din UP II, u.a. 1-20, totalul de 433,58 ha. În prezent, nu există litigii privind suprafaţa de 433,58 ha, fapt comunicat şi Primăriei Municipiului Piteşti. Suprafaţa de 57,9705 ha reprezintă litigii generate de retrocedări ilegale efectuate în perioada 2007-2008, iar pentru soluţionarea lor s-au formulat acţiuni la instanţele judecătoreşti prin care se solicită anularea documentelor de proprietate emise (procese verbale de punere în posesie, titluri de proprietate), acţiunile în instanţă nefiind finalizate la această dată”.
Ca să rezumăm, directorul Armand Chiriloiu se contrazice singur în adresa pe care ne-a expediat-o drept răspuns la o solicitare pe Legea accesului la informaţiile de interes public. Şeful DS Argeş zice că  suprafaţa de 57,9705 ha ciuntită din proiectul ariei protejate constituie litigii generate de retrocedările ilegale făcute în urmă cu aproape 10 ani, retrocedări pe care Prefectura Argeş a încercat să le anuleze prin procesele deschise în anul 2009. Numai că, în cuprinsul aceluiaşi document, Chiriloiu mai precizează că nu sunt litigii pentru suprafaţa de 433,58 ha, rezultată în urma reamenajării din anul 2013.

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii

Ultimele articole