Tradiţia vinurilor de Ştefăneşti reînvie pas cu pas. Şi asta datorită Casei de Vinuri Ştefăneşti, cea care produce, pe dealul Marcea, în singura cramă complet autonomă energetic din ţara noastră, vinuri de calitate. Anul trecut, vinurile de Marcea au înregistrat vânzări foarte bune, de peste 50.000 de sticle.
După cum a declarat pentru Jurnalul de Argeş Cosmin Smadu, unul dintre cei trei asociaţi ai Casei de Vinuri Ştefăneşti (alături de fraţii Silviu şi Eugen Procopiu), „pentru acest an preconizăm că vom vinde cel puţin 70.000 de sticle. Podgoria pe care o deţinem pe dealul Marcea are 27 de hectare, dintre care pe 25 hectare cultivăm struguri pentru vin, iar pe 2 hectare struguri pentru masă”.
2018 a fost un an bun pentru podgoria de pe dealul Marcea, după cum confirmă şi Cosmin Smadu: „Am îmbuteliat 70.000 de sticle până acum”.
Crama este însă gândită cu o capacitate maximă de producţie de 100.000 de sticle pe an. Vinurile produse pe podgoria Marcea se vând în Capitală şi în sudul ţării, procentul majoritar al vânzărilor provenind din reţeaua HoReCa (60-70%). Din acest an, de două luni, vinurile de Marcea pot fi achiziţionate şi din cele două supermarketuri Auchan din Piteşti şi Bradu, ce au un program de susţinere a producătorilor locali.
Pe podgoria de pe dealul Marcea este cultivat un singur soi roşu, Fetească Neagră, restul fiind soiuri albe: Chardonnay, Sauvignon Blanc, Fetească Albă şi Regală, Tămâioasă Românească şi Riesling de Rin, acesta din urmă fiind un soi nou. „Rieslingul de Rin se potriveşte foarte bine cu solul de pe dealul Marcea şi este un vin demidulce”, spune Cosmin Smadu. Şi numele vinului produs din acest soi nou este unul special – „Dulce Fanny”, aşa cum îşi începea marele romancier Liviu Rebreanu scrisorile către soţia sa Fanny Rebreanu.

„Sunt probleme cu forţa de muncă. Zilierii nu mai sunt o soluţie”

În condiţiile în care pentru vinurile de Marcea există o cerere constant mare, singura problemă ar fi cea legată de forţa de muncă. „Sunt probleme cu forţa de muncă. Zilierii nu mai sunt o soluţie. Am început să facem angajări. Avem cinci angajaţi permanenţi pe partea de viticultură, în total avem 9 angajaţi, însă ar mai fi nevoie de încă cel puţin cinci oameni”, mai precizează Cosmin Smadu.
Trebuie spus că plantaţia de pe dealul Marcea este podgoria situată la cea mai mare altitudine medie din sudul României: 413 metri. Ca sol, este o zonă destul de dificilă, pământul argilos ţine apă. Şi din acest motiv, costurile anuale pentru a întreţine podgoria, între 2.500 şi 3.000 de euro pe hectar, sunt duble faţă de alte zone.
Cosmin Smadu şi cei doi asociaţi ai săi au investit până acum peste 1,5 milioane de euro în crama şi podgoria de pe dealul Marcea, câteva sute de mii de euro provenind din fonduri europene. Şi asta deoarece cei trei asociaţi au reuşit să obţină şi finanţări nerambursabile pentru restructurarea şi reconversia podgoriilor, prin Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol.
Cosmin Smadu este cel care a reînviat practic tradiţia vinificării în zona Ştefăneşti. Iniţial a avut un asociat, însă acesta a renunţat în scurt timp la afacere. Nu şi Cosmin, care a decis să apeleze la doi buni prieteni din copilărie, fraţii Silviu şi Eugen Procopiu. Şi în 2010 au înfiinţat Casa de Vinuri Ştefăneşti. Cei trei au reuşit şi să salveze DOC-ul de Ştefăneşti în ultima clipă.
Denumirea de origine controlată (DOC) reprezintă un nume geografic al unei podgorii, centru viticol sau localitate, ce identifică originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat, cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali şi umani din acel teritoriu.