# „Eu nu cumpăr pământ, că nu am asociație”, se apără primarul
Mihai Bârlogeanu, un fost consilier local din comuna Negrași, îl acuză pe primarul de la Recea că nu i-a dat pământul bunicilor, care se regăsesc în Registrul agricol de la Recea, după ce, în 2005, i-a spus că are dreptul, așa cum se poate vedea chiar pe răspunsul semnat de primarul Marin Pană. Pentru că a refuzat să i-l vândă, nu l-a mai pus în posesie. Mai mult, omul bănuiește chiar că, de fapt, i s-a reconstituit dreptul de proprietate, pentru că în 2007 urmașilor li s-au cerut documentele necesare. Apoi, după 14 ani, în 2019, comisia locală le-a respins cererea.
„Dreptul de proprietate al bunicilor mei era la Recea, iar în 2005 am formulat cerere pentru retrocedarea în natură a suprafeței de 3,86 hectare pe raza comunei Recea. Mi s-a răspuns că eu și frații mei suntem îndreptățiți, întrucât bunicul nostru figurează înscris. În 2005, atunci când am depus cererea, în termenul ăla de 30 de zile el trebuia să ne trimită adresă că am fost respinși, așa fac toate primăriile, prin care spun dacă validează sau nu. Până în 2007 am făcut demersuri la primarul Pană de la Recea să ne pună în posesie efectiv. Zicea să îi vindem lui, în 2007, și nu i-am vândut. Nu am vrut să îi vând, că suntem patru moștenitori, nu era de vânzare. După asta nu ne mai pune în posesie, dacă nu i l-am vândut lui. Ne-a zis, la un moment dat, că nu mai are pământ pe teritoriul comunei Recea și ne-a găsit la Izvoru, în 2007… Mi-a cerut copie de pe certificatul de deces, copie de pe buletinul de identitate. La ce i-or fi trebuit lui? S-ar putea ca pământul să fie deja cumpărat. Eu cred că 3,86 hectare ni s-au reconstituit. S-ar putea să mi-l fi luat așa, având actele noastre. Noi, adică eu, soră-mea, maică-mea și frate-meu. În 2007 era. Dacă ni l-a vândut? După ce am tot scris la Prefectură, după 14 ani ne-a răspuns că cererea ne-a fost respinsă prin hotărâre a comisiei locale. Am contestat hotărârea la Prefectură, dar ni s-a răspuns acum, în ianuarie, că ni s-a respins contestația. Nu mi-a mers mintea, că atunci puteam să îi răspund primarului: «Da, domne’, ți-l vând!» și nu i-l mai vindeam… Nu m-am gândit ce o să facă”, ne-a povestit Mihai Bârlogeanu.
Pentru că nici primăria nu i-a documentat respingerea și nici funcționarii de la Prefectură și de la OCPI nu au vrut să îi dea copii după rolul agricol, Mihai Bârlogeanu spune că își va căuta drepturile în instanță, acolo unde, somată de judecători, primăria poate va depune și documentele în baza cărora a luat decizia. Mai spune și că va face denunțuri la organele penale, pentru că sunt funcționari publici implicați, care au fost pe mână cu primarul Pană.
Primarul Marin Pană: „Doamne ferește! Cumpăr eu pământ?”
„Nu sunt eu Comisia județeană, ea e cea care i-a respins. Cineva din primărie, la cererea dumnealui, i-a dat dreptate inițial, dar a greșit și a fost dată afară persoana respectivă care i-a dat răspunsul ăsta. Deci, în 1940 și ceva, un bunic de-al lui se trăgea de la noi, de la Recea. Și a avut teren aici, care, ulterior, s-a transferat la Negrași și se găsește în Registrul agricol. Se găsește pe raza altei localități. Și dumnealui a primit tot terenul pe raza comunei Negrași. Când s-a analizat, am zis: stai așa, că ăsta e luat. Au luat de la Negrași, pe Legea 18. Dumnealui nu a avut pământ în CAP la Recea. În 1962 nu avea teren la Recea, avea la Negrași. Să îmi vândă mie terenul? Păi, cine i-a cerut? Am cumpărat eu teren de la cineva? Doamne, ferește! eu nu am asociație, eu muncesc pământul care mi-a rămas de la părinți. Niciodată nu am avut asociație. Am fost șef de secție la SMA până în 1996, la Mecanizare”, ne-a declarat primarul Marin Pană.
Primarul Pană de la Recea, bogat în pământuri, dar şi în fete angajate la stat
În declarația de avere, primarul Marin Pană scrie că este posesorul a 95.475 mp teren agricol, obținut în perioada 1992-2015 prin moștenire/cumpărare(?). Mai are 5.100 mp teren forestier moștenit în 2001 și 3.471 mp teren intravilan moștenit în 1992. Mai este însă și un bogat tată de fete bugetare, toate fiicele sale lucrând, cu salarii babane, la stat. Astfel, Mari Pană este directoare la APIA Argeș, Nicoleta lucrează la Consiliul Județean Argeș, iar Ionica este, din noiembrie 2019, și ea salariată, angajată prin decizia semnată de sora ei, Mari, la APIA Costești, în urma unui concurs cu multe semne de întrebare.
0 Comentarii