„În virtutea dreptului la replică și a corectei informări a opiniei publice, în legătură cu articolul publicat în Ziarul JURNALUL DE ARGEȘ, în data de 08.09.2022…”, după cum frumos sună începutul dreptului la replică trimis de Primăria Câmpulung în data de 23.09.2022. Însă nu este vizibilă nicăieri, doar pe tărâmul demagogiei, „corecta informare a opiniei publice”, având în vedere retard-ul de 15 zile de la motivul solicitării dreptului la replică. Probabil, Primăria Câmpulung a mizat pe faptul că „opinia publică” a uitat despre ce era vorba în articolul publicat acum mai bine de două săptămâni și poate spune acum orice prostie sau răutate în dreptul la replică. Acesta este și motivul pentru care republicăm, alăturat, articolul criticat.

Stimați cititori, e ușor de înțeles că publicarea unui drept la replică înseamnă aceleași obligații ca și publicarea oricărui alt articol. Adică trebuie respectate aceleași reguli cu privire la informarea cititorului, la timp și mai ales corect. Ca exemplu, dacă ziaristul scrie că prefectul – la un moment dat, după o ședință de grănițuire a județului, la miezul nopții, cum s-a mai întâmplat – arată de parcă ar fi dat un autobuz peste el, nu e corect ca prefectul să ceară publicarea unui drept la replică, după două săptămâni, unde să scrie că ziaristul minte, cu rea credință, are el dovadă de la poliție că nu a dat niciun autobuz peste el.

Citește și Un restaurant celebru din Câmpulung se închide din cauza scandalului “Bulevardul Pardon”

Parcă autorul dreptului la replică al Primăriei Câmpulung voiește neapărat să arate că nu-și merită salariul și funcția atunci când cere publicarea dreptului la replică „conform art. 41 din Legea nr. 504/2002”. Păi asta e legea audiovizualului, care are legătură cu presa scrisă așa cum are legătură Codul Administrativ cu Abecedarul. La fel de aberantă afirmația cu privire la „întreruperile survenite la sistemul de iluminat public”… care nu sunt o responsabilitate a Primăriei Câmpulung. Dacă autorul dreptului la replică crede că iluminatul public din Câmpulung nu este treaba Primăriei Câmpulung, e limpede că ocupă un loc în schemă care nu e al lui. Sau aiureala cu „un număr semnificativ de plângeri” depuse de cetățeni pentru ca Primăria să se adreseze Protecției Consumatorului. Care e numărul „semnificativ” pentru Primăria Câmpulung: 5, 11, 112 sau 35.000? E limpede că asta știe doar funcționarul public care a întocmit dreptul la replică, și nimeni altcineva.

Citește și A fost demascată manevra economiei la factura de curent a Câmpulungului

În altă ordine de idei, întreb Consiliul Local al Municipiului Câmpulung dacă s-a început demersul pentru anularea Hotărârii 95/31 August 2017, prin care au fost aduse „îmbunătățiri” multiple Legii 544/2001 a informațiilor de interes public. Oameni buni, cred că nici chiriașii de la spitalul din Vedea – în locul consilierilor locali din Câmpulung, nu ar fi dat o hotărâre prin care să modifice o lege a statului român.
Din nou în altă ordine de idei, în problema bulevardului „Pardon”, așa cum s-au desfășurat lucrurile, eu cred că prefectul (și dacă ar fi fost de la USR) nu putea să ajute Primăria Câmpulung în niciun fel, decât încălcând legea. Primăria Câmpulung s-ar fi putut ajuta singură, cu condiția să fi avut angajați care să se priceapă. Cred chiar că nu e foarte târziu ca Primăria Câmpulung, în interesul cetățenilor, să înceapă să se priceapă!

P.S. – Revenind la dreptul la replică, chiar la final, bomboana pe colivă: „Acordarea dreptului la replică nu exclude dreptul persoanei lezate, în speță Municipiul Câmpulung, de a ne adresa instanțelor judecătoreşti”.

Citește și Câmpulungul, în afara procesului pentru Bulevardul ”Pardon”