# El o moștenește pe Eleonora (Oana) Brătianu, decedată între timp, și care a desemnat unicul legatar testamentar # Au început negocierile cu moştenitorii averii Brătienilor. Aflată din 2003 în administrarea și finanțarea Consiliului Județean, care i-a dat denumirea de ”Centrul de Cultură I.C. Brătianu”, Vila Florica a fost câștigată definitiv în instanță pe la începutul anului, după un lung șir de procese pe care urmașii familiei Brătianu l-a purtat în instanță într-o acțiune de revendicare a întregii proprietăți. Este astfel vorba nu doar despre Vila Florica, ci și de o biserică purtând hramul Sfântul Ioan Botezătorul și o capelă, o fermă, toate incluse într-un domeniu care se întinde pe aproape 3 hectare. Acțiunea de revendicare a fostei reședințe a Brătienilor, plus terenul aferent, a fost inițiată în anul 2000 de către un grup de moștenitori format din Despina Leither Brătianu, Eleonora Brătianu, Ana Maria Schaffer, Maria Ioana Missirliu, Michele Missirliu și Alexandru Missirliu, cu toții autori ai fraților Vintilă și Constantin Dinu Brătianu. Lor li s-a adăugat preotul Nicolae Brânzea, paroh la Biserica Sf. Ilie din Pitești și președinte al Senatului Universității Pitești, ca legatar testamentar, adică beneficiar al averii Eleonorei (Oana) Brătianu, după moartea acesteia.
1 noiembrie, termenul limită până la care CJ și Ministerul Culturii trebuie să vină cu banii
În anul 2002 Curtea de Apel Pitești a respins ca nefondat apelul formulat de moștenitori, astfel că procesul s-a mutat la București, la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde, trei ani mai târziu, s-au casat deciziile luate la Pitești, iar procesul a fost trimis spre rejudecare. De atunci, balanța a început să încline în favoarea reclamanților și, după mai multe hotărâri dispuse de instanțele judecătorești, când la Pitești, când la București, s-a ajuns la verdictul final și executoriu, prin care urmașii Brătienilor au devenit proprietarii Vilei Florica și a celor 3 ha de teren adiacent.
Pe întreaga durată a derulării litigiului dintre moștenitorii Brătienilor în instanță și statul român, conducerea Consiliului Județean a cerut proprietarului de atunci, Ministerul Culturii, să facă demersurile necesare pentru a păstra în patrimoniul statului domeniile boierilor liberali sau trecerea lor în patrimoniul județean, urmând ca solicitanților să le fie propuse despăgubirile legale. Însă aceste demersuri nu au avut succes, așa că decizia a rămas în mâna judecătorilor, care, iată, au stabilit în cele din urmă ca proprietatea să fie redată familiei, cu drept de executare silită. Deși la Direcția pentru Cultură Culte și Patrimoniu Argeș nu s-a primit încă nicio notificare din partea actualilor proprietari privind intenția de a vinde proprietatea, Consiliul Județean Argeș a demarat o serie de întâlniri, atât cu reprezentanții moștenitorilor, cât și cu cei ai Ministerului Culturii pentru a cumpăra în comun Vila Florica. O primă discuție a avut loc recent cu avocatul francez care îi reprezintă pe moștenitori și ministrul secretar de stat Radu Boroianu, însă negocierile efective vor începe abia după 1 noiembrie, anul acesta. Până atunci, imobilele și terenurile rămân în administrarea Consiliului Județean care și-a luat angajamentul de a întocmi cadastrul și documentele funciare, după cum spune vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Florin Tecău. Tot până la începutul lunii noiembrie, ministerul și administrația județeană vor trebui să găsească banii necesari pentru răscumpărarea domeniilor înaintașilor liberali, astfel încât acestea să rămână în continuare accesibile publicului larg. Însă cel puțin până acum, la nivel local, încă nu s-a stabilit sursa de finanțare. Prezent la primele negocieri a fost și președintele Senatului Universității Pitești, preotul paroh Nicolae Brânzea, care, într-o scurtă discuție telefonică, ne-a confirmat informațiile pe care le aveam.
Nicolae Brânzea: ”Suma s-ar putea ridica la câteva milioane de euro”
# Părinte, ați participat la negocieri în calitate de legatar testamentar al Eleonorei Brătianu sau ca reprezentant al tuturor moștenitorilor?
– Da, am participat la discuțiile care au avut loc dar în primul rând eu mă reprezint pe mine. Este suficient să mă reprezint pe mine, sunt persoane care îi reprezintă pe ceilalți dar, desigur, fiind din Pitești, mă ocup eu de partea tehnică, de dialogul cu Consiliul Județean pentru a implementa angajamentele luate.
# Practic, ce s-a stabilit concret în cadrul primei runde de discuții?
– Au fost semnate două documente. Este vorba despre procesul verbal de predare-primire de la Ministerul Culturii și despre o înțelegere prin care noi, cei care am dobândit moștenirea, am decis să lăsăm Vila Florica, timp de nouă luni, la Consiliul Județean Argeș.
# Din câte știm, negocierile efective vor începe după 1 noiembrie, dată până la care administrația județeană va trebui să rezolve problema cadastrului…
– Nu, până la 1 noiembrie va trebui să rezolve chiar problema financiară.
# Despre ce sumă este vorba și ce pretenții financiare aveți dvs, ca legatar testamentar al defunctei Oana Brătianu?
– Nu am discutat suma, dar ar putea fi vorba despre câteva milioane de euro.
# Din câte se aude, Consiliul Județean ar fi dispus să plătească această sumă în rate…
– Nu am avut o astfel de discuție, este o noutate pentru mine și nici nu aș putea răspunde în numele tuturor moștenitorilor.
Ce a mai moştenit popa Brânzea de pe urma Oanei Brătianu
Din câte am reuşit să aflăm, preotul Nicolae Brânzea a rămas cu mai multe proprietăţi, printre care 10 ha deja retrocedate în Ştefăneşti şi alte câteva sute de ha în Năvodari, judeţul Constanţa. Familia Nicolae și Georgeta Brânzea, împreună cu cele două fete ale cuplului, mai moşteneşte şi casa din Bucureşti a Oanei Brătianu (foto), cu tot cu lucrurile de valoare aflate în ea. Însă pe rol mai sunt şi alte procese prin care Eleonora Brătianu a cerut statului român restituirea bunurilor rămase de la Dan Brătianu, nepotul legendarului Ionel Brătianu.
Alina Crângeanu
0 Comentarii